În timp ce lumea întreagă s-a grăbit să-i aducă un omagiu Papei Francisc după moartea sa, reacția a fost relativ discretă în China – un stat oficial ateu, dar cu milioane de catolici, al cărui guvern a avut o relație dificilă și complexă cu Vaticanul, scrie hotnews.ro.

Prin moartea Papei Francisc, Beijingul a pierdut un lider mondial respectat, care a încercat să apropie Vaticanul de conducerea Partidului Comunist Chinez mai mult decât oricare dintre predecesorii săi.

Cu toate acestea, presa chineză controlată de stat a fost laconică cu privire la moartea sa.

Guvernul chinez și-a exprimat condoleanțele la aproape 24 de ore de la anunțul Vaticanului privind moartea papei – atunci când a fost întrebat despre acest lucru în cadrul unei conferințe de presă obișnuite la ministerul său de externe.

„În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice. Partea chineză dorește să colaboreze cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre China și Vatican”, a declarat marți Guo Jiakun, un purtător de cuvânt al ministerului.

O relație complicată

Răspunsul reținut al Chinei subliniază sensibilitatea legăturilor dintre Partidul Comunist ateu aflat la putere și Sfântul Scaun, notează CNN.

Vaticanul nu a mai avut relații diplomatice oficiale cu China din 1951, când regimul comunist nou instaurat a rupt legăturile și l-a expulzat pe nunțiul papal, trimisul Sfântului Scaun.

În schimb, Vaticanul rămâne unul dintre puținele state – și singurul din Europa – care recunoaște suveranitatea Taiwanului, insula autoguvernată pe care Beijingul o revendică ca parte a Chinei.

Președintele taiwanez Lai Ching-te a prezentat „sincere condoleanțe în numele poporului taiwanez” pentru moartea Papei, la scurt timp după anunțul Vaticanului, în timp ce Ministerul de Externe a declarat că Taipei va trimite un emisar la funeraliile Suveranului Pontif.

Această loialitate diplomatică față de Taiwan a rămas un punct sensibil pentru Beijing, care s-a contrat cu Vaticanul timp de decenii cu privire la cine are dreptul să-i numească pe episcopii catolici în China.

Papa Francisc a încercat să abordeze această problemă printr-un acord istoric – deși controversat – cu guvernul chinez, făcând presiuni pentru îmbunătățirea relațiilor.

Problema catolicilor din China

În China, Partidul Comunist aflat la putere ține sub control religia, temându-se de provocări la adresa autorității sale, și permite cultul doar în bisericile controlate de stat, scrie CNN.

Timp de decenii, catolicii din China – în număr de aproximativ 10 milioane – au fost împărțiți între o biserică avizată de stat, condusă de episcopi hirotoniți de Beijing, și una neoficială, care jura loialitate Vaticanului.

În 2018, Beijingul și Vaticanul au ajuns la un acord istoric sub Papa Francisc pentru a găsi o cale de mijloc privind numirea episcopilor.

Detaliile controversatului acord nu au fost niciodată făcute publice, însă multe dintre congregațiile clandestine din China care au rămas loiale Romei și s-au confruntat mult timp cu persecuții se tem că vor fi abandonate.

Acordul, care făcea parte din strategia Papei Francisc de a extinde numărul de credincioși ai Bisericii Catolice în întreaga lume, urmărea să ajute Vaticanul să obțină acces la milioane de potențiali convertiți din China.

Acordul a fost reînnoit în 2020 și 2022, iar în octombrie anul trecut, ambele părți au convenit să îl prelungească pentru încă patru ani.

Dar criticii s-au întrebat de ce biserica și-ar uni de bunăvoie forțele cu guvernul chinez, care, sub conducerea lui Xi Jinping, a redus și mai mult libertatea religioasă. Multe dintre criticile aduse acordului au venit chiar din interiorul Bisericii Catolice.

Francisc nu a ajuns în China

Vaticanul insistă că acordul dă deja roade și speră să deschidă un birou permanent în China. Acest lucru i-a făcut pe catolicii din Taiwan să se întrebe ce se va întâmpla cu ei dacă Vaticanul va schimba vreodată decizia de a recunoaște suveranitatea insulei.

Marți, Guo, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că „punerea în aplicare a acordului provizoriu privind numirea episcopilor se desfășoară fără probleme”.

Catolicismul este una dintre cele cinci credințe recunoscute de stat în China, unde practica religioasă este strict controlată de Partidul Comunist.

Conform numărătorii oficiale, există aproximativ 6 milioane de catolici în China, dar numărul poate fi mai mare dacă îi luăm în calcul pe cei care practică în biserici clandestine, pentru a evita ochiul vigilent al Beijingului.

Francisc și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a face o călătorie în China – o țară pe care niciun papă nu a vizitat-o vreodată. Catolicii chinezi își vor aminti însă de el ca fiind primul papă care a fost autorizat să survoleze spațiul aerian chinez.

În drum spre Coreea de Sud în 2014, Papa Francisc i-a trimis un mesaj radio lui Xi atunci când a survolat China: „La intrarea în spațiul aerian chinez, transmit cele mai bune urări Excelenței Voastre și concetățenilor dumneavoastră și invoc binecuvântările divine de pace și bunăstare asupra națiunii”.

În 2023, în timpul vizitei sale în Mongolia vecină, Francisc a făcut un gest rar de a trimite un „salut călduros nobilului popor chinez”.