​SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un conglomerat bancar fondat sub umbrela unei cooperative belgiene, fondata in 1973 de 239 de banci din 15 tari. In trecut, Swift a rezistat apelurilor de a impune interdictii anumitor tari, descriindu-se ca fiind o institutie neutra.

Clubul bancar are sediul la La Hulpe, langa Bruxelles.

In calitate de societate de tip cooperativa conform legislatiei belgiene, SWIFT este detinuta de institutiile financiare membre.

Bancile fondatoare s-au reunit pentru a rezolva o problema comuna: cum sa poata transfera bani mai usor intre bancile din tari diferite, plati de asemenea facute in monede diferite.

Invazia recenta a Ucrainei de catre Rusia a intensificat presiunea pentru sanctiuni economice mai dure asupra Moscovei, inclusiv posibila excludere a tarii din sistemul SWIFT. Deocamdata, Uniunea Europeana a aprobat sanctiuni „masive” impotriva Rusiei fara a ajunge insa pana la a exclude tara din sistemul Swift.

De ce era nevoie de SFIWT?

In anii 1960, la Citibank Londra, ordinele de plata erau scrise de mana s-au batute la masina pe un formular care apoi se impaturea, se punea intr-un recipient si apoi se trimitea prin intermediul unui tub vidat la departamentul de autorizare/confirmare, situat la etajul de deasupra.

Dupa o dimineata deosebit de incarcata, personalul din sala de operatiuni s-a trezit fara confirmarea necesara unor

tranzactii. Un membru al personalului a mers la etajul doi pentru a vedea ce se intaimplase acolo si de ce nu mai vin aprobarile.

Ce se intamplase? Tubul de vid dintre cele doua etaje se blocase, iar hartiile ramaneau acolo. A fost nevoie de un om de serviciu care, cu ajutorul unei maturi a deblocat tubul si astfel a fost restabilita procesarea platilor in intreaga Europa in acea zi. (Sursa)

Era clar ca lucrurile trebuiau sa avanseze, mai ales ca anii 70 au insemnat o explozie a comertului mondial si a tranzactiilor intre state.

Toate bancile care au activitate internationala sunt membre acum in reteaua SWIFT, iar fara codurile SWIFT, procesul de transfer al banilor ar fi mult mai lent, ineficient si chiar riscant.

Transferul SWIFT este o tranzactie financiara intre doua banci din tari diferite. Banii nu sunt trimisi fizic, ci virtual, in baza unui mesaj transmis de o banca catre o alta. Astfel poti trimite bani oriunde in lume, in monede diferite.

De exemplu, daca vrei sa transferi bani unui prieten din Australia, este suficient sa stii contul si banca acestuia. In baza acestor informatii, banca ta va transmite un mesaj bancii lui, care imediat ce il receptioneaza, debiteaza banii in contul prietenului tau.

Pare simplu, dar in spatele acestui sistem de mesagerie se afla alte mecanisme prin care se face transferul real al fondurilor, gestionate de oameni. Iar asta inseamna costuri adaugate si timp.

Intr-un fel, SWIFT e pentru banci ceea ce IBAN-ul este pentru noi. SFIFT identifica fiecare banca, iar IBANUL identifica fiecare persoana fizica.

Toate bancile care sunt interconectate prin reteaua SWIFT primesc un cod de identificare format din 8 sau 11 caractere. Este, daca vreti, o adresa electronica la care bancile primesc mesaje pentru a face transferuri de bani. Asta inseamna ca atunci cand trimiti bani in strainatate trebuie sa stii codul SWIFT sau BIC, asa cum mai este numit, al bancii unde se face transferul.

Primele patru cifre ale codului SWIFT indica numele bancii, urmatoarele doua reprezinta codul international al tarii, iar ultimele, codul localitatii. In cazul in care codul are 11 caractere, ultimele dintre acestea reprezinta o anumita sucursala a bancii.

De notat ca SWIFT nu faciliteaza transferul de fonduri, ci trimite ordine de plata, care trebuie decontate. Incepand cu 2018, aproximativ jumatate din toate platile transfrontaliere de mare valoare din intreaga lume au folosit reteaua SWIFT

In 2018, SWIFT a fost criticat pentru ineficienta sa, Financial Times scriind ca transferurile „trec frecvent prin mai multe banci inainte de a ajunge la destinatie, ceea ce le face consumatoare de timp, costisitoare si lipsite de transparenta”.

Reteaua SWIFT este rulata din trei centre de date, situate in Statele Unite, Tarile de Jos si Elvetia. Aceste centre disemineaza intre ele informatii in timp real. In cazul unei defectiuni la unul dintre centrele de date, un altul preia traficul intregii retele. SWIFT foloseste cabluri de comunicatii submarine pentru a-si transmite datele.

Der Spiegel scria in septembrie 2013 ca Agentia Nationala de Securitate (NSA) monitorizeaza pe scara larga tranzactiile bancare prin SWIFT. NSA ar fi interceptat si chiar copiat date din reteaua SWIFT, conform documentelor scurse de Edward Snowden.

De ce nu poate fi scoasa Rusia din sistem?

Unul dintre motive este ca impactul asupra afacerilor rusesti ar putea sa nu fie atat de grav. Seful unei mari banci rusesti, VTB, a declarat recent ca ar putea folosi alte canale pentru plati, cum ar fi telefoane, aplicatii de mesagerie sau e-mailuri. De asemenea, bancile rusesti ar putea, de asemenea, sa directioneze platile prin tari care nu au impus sanctiuni, cum ar fi China, care si-a creat propriul sistem de plati pentru a rivaliza cu Swift (Cips)

Mai sunt si alte alternative la SWIFT:

CIPS – dezvoltat de China, pentru tranzactii in moneda chineza

SFMS - dezvoltat de India

SPFS – dezvoltat de Rusia, compus in mare parte din banci rusesti

Ripple (protocol de plata) - produs blockchain de la Ripple Labs Inc. din Statele Unite

Stellar (retea de plata) - produs blockchain de la Stellar Development Foundation din Statele Unite

INSTEX – dezvoltat de Uniunea Europeana, limitat la tranzactii non-USD pentru comertul cu Iranul, in mare parte neutilizat si ineficient

Mai exista, de asemenea, teama ca ar putea afecta statutul dolarului american ca moneda de rezerva globala si ar putea accelera utilizarea criptomonedelor, scrie The Guardian.

Este Swift obligat sa aplice sanctiuni economice?

Nu. In trecut, Swift a rezistat apelurilor de a impune interdictii anumitor tari, descriindu-se ca fiind o institutie neutra.

In august 2014, Regatul Unit a presat UE sa blocheze utilizarea SWIFT de catre Rusia ca sanctiune din cauza interventiei militare ruse in Ucraina. Cu toate acestea, SWIFT a refuzat solicitarea UE. In timpul actualei crizei ruso-ucrainene, SUA au discutat posibile sanctiuni preliminare impotriva Rusiei, dar au exclus eliminarea Rusiei din SWIFT.Tarile europene sunt reticente, atat pentru ca creditorii europeni detineau cea mai mare parte a celor aproape 30 de miliarde de dolari din expunerea bancilor straine fata de Rusia, cat si pentru ca Rusia dezvoltase alternativa SPFS.

Tot in 2014, SWIFT a respins apelurile venite din partea activistilor pro-palestinieni de a revoca accesul bancilor israeliene la reteaua sa.

Dar in 2012, Uniunea Europeana a solicitat Swift sa nu lucreze cu firmele iraniene si cu persoanele fizice sanctionate in legatura cu programul nuclear al Teheranului. Atunci, SWIFT a deconectat toate bancile iraniene de la reteaua sa internationala ca o sanctiune impotriva Iranului. Cu toate acestea, incepand cu 2016, bancile iraniene care nu mai sunt pe listele internationale de sanctiuni au fost reconectate.

Un purtator de cuvant al Swift a refuzat sa spuna cum va raspunde organizatia la orice sanctiuni impuse de SUA, scrie The Guardian.

SWIFT, un sistem imperfect

In 2016, un furt de 81 de milioane de dolari de la banca centrala din Bangladesh prin intermediul contului sau la FED din New York a avut loc dupa ce hackerii au plasat un ordin de plata fals in softul SWIFT, potrivit New York Times.

In mai 2016, Banco del Austro (BDA) din Ecuador a dat in judecata pe Wells Fargo, dupa ce aceasta onorase cereri de transfer de fonduri de 12 milioane de dolari care fusesera plasate de hoti.

In prima jumatate a anului 2016, o banca ucraineana s-a plans ca a fost „compromisa” prin intermediul retelei SWIFT si ca a pierdut bani.

Sursa: