În primul rând, „prietenia” cu India, pecetluită de întâlnirea față în față de sâmbătă (prima în ultimii șapte ani) dintre președintele chinez Xi Jinping și prim-ministrul indian Narendra Modi. Apoi, afirmarea unei lumi „multipolare și echitabile”, potrivit presei din Italia, scrie hotnews.ro

China folosește platforma Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), care și-a încheiat activitatea în orașul portuar Tianjin, pentru a susține – în mijlocul unui haos geopolitic global – „o nouă ordine economică și de securitate care să provoace efectiv Statele Unite”.

„Ar trebui să susținem o multipolarizare echitabilă și ordonată a lumii, o globalizare economică incluzivă și să promovăm construirea unui sistem de guvernanță globală mai just și echitabil”, a declarat președintele chinez Xi Jinping în discursul său de deschidere adresat celor peste 20 de lideri mondiali prezenți. Printre cei care au ascultat s-au numărat președintele rus Vladimir Putin și însuși prim-ministrul indian.

„Trebuie să valorificăm piața la scară largă pentru a îmbunătăți nivelul facilitării comerțului și a investițiilor”, a spus Xi, îndemnând blocul comunitar să consolideze cooperarea în domenii precum energia, infrastructura, știința, tehnologia și inteligența artificială.

Președintele chinez a cerut partenerilor organizației să „se opună mentalității Războiului Rece și ciocnirii dintre blocuri” și să sprijine sistemele comerciale multilaterale. O critică (nu atât de voalată) la adresa războiului tarifar al președintelui american Donald Trump, care a afectat grav economiile în curs de dezvoltare, precum India, ale cărei exporturi au fost „vizate” de taxe vamale de 50%.

Anul acesta China va oferi 2 miliarde de yuani (280 de milioane de dolari) sub formă de ajutor gratuit, statelor membre și alte 10 miliarde de yuani sub formă de împrumuturi. Analiștii interpretează această generozitate ca o modalitate prin care gigantul asiatic se poate impune ca un jucător „responsabil” pe scena internațională.

Aşa cum se menționează în „declarația finală” aprobată de lideri, „statele membre în cauză, confirmând importanța creării Băncii de Dezvoltare SCO, au decis să o înființeze și să intensifice consultările cu privire la o serie de aspecte legate de funcționarea acestei instituții financiare”.

Liderii și-au exprimat sprijinul pentru reforma arhitecturii financiare internaționale, care vizează creșterea reprezentării și consolidarea rolului țărilor în curs de dezvoltare în cadrul instituțiilor financiare internaționale, inclusiv Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional.

În declarație, statele membre SCO au atras atenţia asupra rolului important al cooperării financiare în promovarea creșterii economice în cadrul organizației. În acelaşi timp, liderii au subliniat importanța continuării implementării foii de parcurs pentru o creștere treptată a ponderii monedelor naționale în comerț.

Bineînţeles că nu putea lipsi un atac la adresa SUA. Potrivit declaraţiei finale, ţările SCO „se opun măsurilor coercitive unilaterale, inclusiv celor de natură economică”.

„Statele membre se opun măsurilor coercitive unilaterale, inclusiv celor de natură economică, care contravin Cartei Națiunilor Unite și altor norme de drept internațional, regulilor și principiilor Organizației Mondiale a Comerțului, care dăunează intereselor de asigurare a securității internaționale, inclusiv componentelor sale alimentare și energetice, care au un impact negativ asupra economiei globale, subminează concurența loială și care împiedică cooperarea internațională și realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite”, se arată în document.

La rândul său, președintele Putin, căruia summitul i-a oferit o nouă oportunitate de a ocoli ostracismul occidental, a declarat că grupul a reînviat „multilateralismul autentic”, monedele naționale fiind utilizate din ce în ce mai mult în acordurile reciproce. „Acest lucru pune bazele politice și socioeconomice pentru formarea unui nou sistem de stabilitate și securitate în Eurasia”.

În ceea ce privește Ucraina, țarul a oferit propria interpretare a faptelor, afirmând că, criza din Ucraina a izbucnit „din cauza loviturii de stat instigate de Occident la Kiev, în 2014”. Această criză nu a apărut ca urmare a «atacului» Rusiei asupra Ucrainei”, a declarat Putin, „ci ca urmare a loviturii de stat din Ucraina, susținută și provocată de Occident, și a încercărilor ulterioare de a folosi forțele armate pentru a suprima rezistența în acele regiuni ale Ucrainei și în rândul acelor oameni din Ucraina care nu au acceptat și nu au susținut această lovitură de stat”.

Putin a declarat apoi că Rusia apreciază „eforturile și propunerile Chinei, Indiei și ale celorlalți parteneri strategici care vizează facilitarea soluționării crizei ucrainene”, reiterându-și speranța că „acordul la care s-a ajuns la recentul summit ruso-american din Alaska va merge și în această direcție şi va deschide calea către pace în Ucraina”.

La rândul său, prim-ministrul indian a declarat că „este necesar să se găsească o modalitate de a pune capăt conflictului cât mai curând posibil și de a instaura pacea”.

„Aceasta este exact rugăciunea întregii umanități”, a rezumat liderul de la New Delhi, adăugând că India și Rusia fac în mod regulat schimb de opinii cu privire la conflictul din Ucraina.