Unul dintre ei este originar din Gorj, lucra în Franta, dar facea des curse în Italia. Potrivit unui bilant înca provizoriu, au pierit în total 39 de oameni, printre care 3 copii.

Exista însa si un numar neprecizat de disparuti. Zeci de oameni, scosi în viata dintre darâmaturi, au suferit traume cumplite.

Doi români se afla pe lista neagra a victimelor catastrofei din Genova. Unul dintre ei ar fi, potrivit presei de la Chisinau, Anatolie Malai, în vârsta de 44 ani, cu dubla cetatenie, româna si moldoveneasca. Barbatul lucra ca sofer de TIR pentru o companie din Franta si era tatal a trei copii mici.

Despre cel de-al doilea român decedat în tragedie se stie oficial doar ca avea 36 de ani.

Între timp, curg marturii socante ale celor care care se aflau în apropierea viaductului prabusit marţi. Locatarii blocurilor din imediata vecinatate au crezut ca e “cutremur” auzind zgomotul asurzitor. Multi insista ca au vazut un fulger lovind podul chiar înainte de tragedie. În jur de 30 de autoturisme si 5 vehicule de mare tonaj au cazut în gol.

Un barbat, aflat lânga camionul lui, oprit sub pod, a scapat cu viata în mod miraculos.

Barbat: “Am auzit o bubuitura puternica si am fost împins în spate. Am fost proiectat la 10 metri distanta si m-am lovit de un zid. Atât îmi amintesc.”

300 de pompieri si 400 de politisti, însotiti de câini special antrenati, au fost mobilizati în cadrul unei operatiuni de salvare extrem de dificile.

Albrecht Broemme, President of the Federal Agency for Technical Relief: ”Explorarea în sine a locului este dificila. Si trebuie sa procedam cu mare precautie. O interventie precipitata, cu echipamente masive este exclusa aici.”

Operatiunea de salvare s-a derulat fara pauza si pe durata noptii, dupa ce a fost improvizat un sistem de iluminare a perimetrului.

Ajuns marţi seara la fata locului, seful guvernului Giuseppe Conte a stat de vorba cu membrii echipelor de interventie.

Giuseppe Conte, prim-ministru al Italiei: ”Se impun norme de întretinere mai stricte, controale mai riguroase, astfle încât sa prevenim repetarea acestei tragedii.”

La rândul lui, ministrul italian de Interne, lider al formatiunii de extrema dreapta Liga Nordului, a promis ca vinovatii vor fi gasiti si trasi la raspundere pentru tragedie. Si, în opinia lui, un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeana, prin constrângerile bugetare impuse Italiei.

Mateo Salvini, ministrul italian de interne: “Trebuie sa vorbim despre cine e responsabil, sa-i indicam cu nume si prenume pe cei vinovati pentru aceste decese inacceptabile. Urmatorul buget trebuie sa fie gândit pentru a asigura securitatea italienilor, dreptul lor la viata, la munca, la sanatate, iar angajamentele europene vin dupa, o spun cu tot respectul.”

Construit în perioada 1963-1967, podul cu o lungime totala de 1,2 kilometri a fost modernizat în 2016. Administratorul autostrazii confirma ca în prezent aveau loc lucrari de consolidare a bazei viaductului, adaugând ca podul era monitorizat constant.

Însa, un inginer din Genova semnala în urma cu 2 ani probleme majore legate de siguranta acestui anume pod, din cauza coroziunii cablurilor de otel care sustin structura. Acelasi expert spunea despre podul Morandi ca este un “esec al ingineriei”, dupa ce, în primii 30 de ani de existenta, structura a necesitat continuu lucrari de întretinere foarte costisitoare.

 Lauren Stewart,  profesor la facultatea de constructii: ”Când vorbim de poduri cu o vechime de 50-60 de ani, vorbim de probleme colosale de infrastructura, nu doar pentru Italia, ci în tot restul lumii. Pur si simplu, aceste structuri au ajuns la capatul duratei de viata. Vorbim de coroziunea otelului, care poate duce la fisuri, de pierderea rezistentei, de traficul de mare tonaj înregistrat continuu ani si decenii la rând.”

Intens circulat, podul Morandi, cunoscut si ca “Podul Brooklyn” al Genovei, trece peste un curs de apa, peste calea ferata si o serie de blocuri de locuinte si depozite, constituind o veriga-cheie pentru autostrada care leaga Italia de Franta.

Informatia a fost facuta publica de Ministerul Român al Afacerilor Externe, care a trimis la fata locului o echipa.. consulara mobila. Între timp, 12 persoane sunt înca date disparute, iar 15 oameni sunt în grija medicilor, la spital. Ultimul bilant indica 39 de morti, printre care 3 copii.

Operatiunile de salvare au continuat si pe timpul noptii, mai ales ca s-au auzit strigate de ajutor si dupa lasarea întunericului.

O portiune de aproximativ 80 de metri dintr-un viaduct al autostrazii A10, care trece peste o cale ferata si peste raul Polcevera, s-a prabusit în timpul unei furtuni violente, cu fulgere, tunete si grindina. În jur de 30 de masini mici si 5 camioane au cazut de-a valma în gol, de aproape 50 de metri înaltime, si s-au facut zob. Podul a strivit si doua depozite. 300 de pompieri si 400 de politisti au fost mobilizati în cadrul unei operatiuni de salvare extrem de dificile, din cauza ploii si a mormanului instabil de bucati de beton si fiare.

Luca Cari, purtator de cuvânt al pompierilor italieni: „E ca la cutremur. Trebuie sa ne facem loc printre bucati uriase de beton. Partea cea mai dificila e sa îndepartam aceste resturi imense si sa nu punem în pericol salvatorii. Încercam sa localizam si alti supravietuitori. Un salvator mi-a zis ca a scos dintr-o cladire distrusa o mama si pe copilul ei.”

Ministrul italian de interne a promis ca vinovatii vor fi gasiti si trasi la raspundere pentru tragedie. Iar un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeana si constrângerile bugetare impuse Italiei, a declarat oficialul.

Construit în anii 60, podul Morandi de pe Autostrada A10, care leaga nordul Italiei de riviera italiana si de Franta, este situat în zona industriala de la marginea orasului Genova. În 2016 au avut loc lucrari de consolidare a viaductului. Si noi reparatii care vizau fundatia erau în desfasurare când a cedat. Compania care opera autostrada insista ca podul nu prezenta niciun risc si era monitorizat în permanenta. Potrivit presei italiene, în 2016, un inginer genovez a pus însa sub semnul întrebarii rezistenta batrânului pod.