Controalele la frontiere au reînceput să apară treptat în Europa, în spațiul cunoscut pentru libera circulație. Dar rezolvă ele ceva, de fapt, este întrebarea pusă de Deutsche Welle într-o analiză făcută după ce Polonia a introdus începând de luni verificările la granițele cu Germania și Lituania, o măsura ce nu reprezintă o premieră în cadrul spațiului Schengen, scrie hotnews.ro.
Astfel de măsuri sunt de obicei justificate prin necesitatea de a combate migrația ilegală, traficul de persoane sau amenințările la adresa securității naționale.
Însă, pentru mulți analiști, această decizie este un nou semn că zona de liberă circulație a UE, un simbol al integrării și identității comune, se află sub o presiune tot mai mare.
Premierul polonez Donald Tusk a motivat că decizia temporară are ca scop oprirea migrației ilegale și a traficului de persoane.
Însă DW remarcă faptul că impunerea controalelor vine la doar câteva săptămâni după ce Germania, sub noul guvern conservator condus de cancelarul Friedrich Merz, a intensificat la rândul său controalele la toate granițele terestre, inclusiv cu Polonia.
„Erodare lentă, frontieră cu frontieră”
La Bruxelles, măsurile sunt văzute de către observatori ca parte a unei tendințe mai ample: retragerea din solidaritatea europeană și reorientarea spre interesele naționale.
Creat în anii ’90, spațiul Schengen permite circulația fără pașaport între 29 de țări europene, incluzând majoritatea statelor UE și câteva state care nu fac parte din blocul comunitar, precum Norvegia și Elveția. Acesta facilitează libera circulație a
Adtfel, peste 450 de milioane de persoane circulă liber și spațiul susține piața unică europeană, eliminând controalele interne asupra bunurilor, serviciilor și forței de muncă.
Pentru afaceri, navetiști și turiști, spațiul Schengen este una dintre cele mai practice realizări ale UE.
„Asistăm la o erodare lentă, frontieră cu frontieră, a ideii de circulație liberă în Europa,” a declarat pentru DW Birte Nienaber, profesor conferențiar la Universitatea din Luxemburg.
Efectul de domino a început deja
Disputa polono-germană de acum face parte dintr-un model european mai amplu, consideră Davide Colombi, cercetător în migrație la Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS) din Bruxelles.
Franța menține controale la frontieră încă din 2015, în urma atacurilor teroriste. Austria a introdus primele măsuri în septembrie 2015, din cauza crizei de refugiați, și a continuat să le prelungească la fiecare șase luni, invocând presiuni migraționiste și securitatea internă.
Slovenia a introdus controale cu Croația la mai puțin de un an după aderarea acesteia la Schengen, motivând migrația crescută și riscul de criminalitate organizată.
Germania, care rezistase până de curând unei astfel de măsuri, a început să își întărească granițele încă din toamna trecută. Comisia Europeană nu a contestat formal aceste măsuri, deși legislația UE prevede că astfel de controale trebuie să fie excepționale și temporare.
„Aceste controale sunt simboluri politice, fără impact real în reducerea migrației,” a afirmat Nienaber. Ea subliniază că, odată cu ascensiunea extremei drepte, narațiunile populiste câștigă teren în toate partidele.
Liderii de centru se simt presați să pară „duri” pe tema migrației, în timp ce controalele de frontieră sunt măsuri vizibile și populare.
Ce arată statisticile
Dar cât de eficiente sunt, în realitate? Statistici oficiale pun sub semnul întrebării eficiența controalelor interne în Schengen.
Poliția germană arată că în prima lună de controale intensificate, au fost returnați doar 160 de solicitanți de azil. În Polonia, presa relatează că Germania a trimis înapoi circa 1.000 de migranți între mai și jumătatea lui iunie, o cifră comparabilă cu anii anteriori.
„Cei care trec ilegal știu cum să evite punctele oficiale de control,” a avertizat Nienaber. „Controalele nu-i opresc. Doar creează iluzia unui control”, a subliniat ea.
Și Colombi este de acord, aceste politici sunt mai degrabă despre aparențe decât despre rezultate. El subliniază că statele membre nu au reușit să dovedească necesitatea acestor măsuri în reducerea migrației sau prevenirea atacurilor teroriste.
Care este impactul asupra economiei
Între timp, regiunile de graniță, cum ar fi Luxemburg, Austria sau estul Poloniei, simt deja efectele. Printre acestea se numără; timp de așteptare mai lung, lanțuri de aprovizionare perturbate, presiuni economice asupra afacerilor locale.
Conform unui studiu al Parlamentului European, reluarea controalelor interne generează pierderi semnificative de timp: 10–20 de minute pentru autoturisme și 30–60 de minute pentru vehicule grele. Doar întârzierile din transport costă aproximativ 320 de milioane de euro, fără a lua în calcul alte pierderi economice.
Iar efectele pot fi și mai mari. Spațiul Schengen susține libertatea de circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, cele patru libertăți fundamentale ale pieței unice europene. Prețurile ar putea crește, lanțurile de aprovizionare ar încetini, iar locurile de muncă și afacerile transfrontaliere ar putea fi afectate.
O asociație de logistică din Bulgaria a estimat că întârzierile la frontieră generau anterior pierderi de circa 300 de milioane de euro anual.
De când România și Bulgaria au intrat în Schengen în 2025, traficul a crescut și s-a eficientizat: în primele trei luni ale anului, au fost peste 160.000 de vehicule care au trecut granița, față de 128.000 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit CNAIR.
Timpul mediu de așteptare a scăzut de la peste 10 ore la sub două. Reintroducerea controalelor ar pune în pericol acest progres, avertizează experții, ce ar afecta nu doar comerțul, ci și traiul de zi cu zi al mii de oameni.
Spațiul Schengen riscă să se prăbușească
Legislația UE permite controale interne doar în cazuri excepționale, pentru maximum șase luni, cu justificări clare pentru prelungire. Totuși, unele state membre, cum ar fi Franța, Austria, Danemarca, Suedia și Germania, prelungesc sistematic aceste măsuri, de ani de zile. În Franța, spre exemplu, au fost în vigoare controale aproape continuu timp circa un deceniu.
„Vedem că aceste controale devin de facto permanente. Or, asta contrazice spiritul Acordului Schengen,” a subliniat Colombi. El critică lipsa de reacție fermă a Comisiei Europene, care a evitat să recurgă la proceduri de infringement, lăsând ușa deschisă și altor state să urmeze exemplul.
UE este conștientă de riscuri. Dacă aceste măsuri temporare devin permanente, întreg sistemul Schengen s-ar putea prăbuși. Ar fi afectată nu doar libera circulație, ci și integritatea tratatelor UE, costurile economice ar crește, iar încrederea cetățenilor în proiectul european ar fi subminată.
Comisia lucrează acum la o actualizare a Codului Frontierelor Schengen și pregătește lansarea a două instrumente digitale: Entry/Exit System (EES) și ETIAS — o platformă de autorizare prealabilă pentru călătoriile non-UE. Scopul este monitorizarea mai eficientă a intrărilor în spațiul Schengen, fără a mai fi nevoie de controale interne.
Oficial, Bruxellesul vorbește despre o „evoluție” a spațiului Schengen, nu despre destrămarea sa. Dar Colombi avertizează că nu e suficient: „Avem nevoie de curaj politic, de reconstrucția încrederii între statele membre și de aplicarea strictă a regulilor de către Comisie.” Mai presus de toate, tema migrației trebuie scoasă din logica politică, iar dezbaterea publică trebuie să se mute de la gesturi simbolice, precum controalele, la soluții reale.
Totuși, ambii experți sunt sceptici că acest lucru se va întâmpla curând. Cu extrema dreaptă dictând discursul politic în tot mai multe țări, presiunea de a reafirma suveranitatea națională crește, spune Nienaber.
Iar dacă guvernele continuă să transforme controalele de frontieră într-un instrument politic, și nu într-o măsură de ultim resort pentru securitate, Spațiul Schengen riscă să se destrame.
Ce e în joc
Dacă Schengen se prăbușește, consecințele economice ar putea fi grave, comentează DW. Controalele ar încetini transporturile, ar crește costurile în sectoare precum agricultură, retail sau producție, ar afecta navetiștii și micii antreprenori din zonele de graniță.
Pentru cetățeni, ar însemna cozi mai lungi, prețuri mai mari, mai puțin acces la servicii sau locuri de muncă în țările vecine.
Dar și simbolic, ar fi o pierdere majoră, spune Colombi: „Schengen este unul dintre cele mai vizibile simboluri ale identității europene și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii.” Dacă se destramă, dispare și una dintre puținele modalități tangibile prin care cetățenii experimentează cu adevărat Europa.
Pentru a preveni acest scenariu, experții spun că UE și statele membre trebuie să revină la ideea de bază a Schengen: europenii să se poată deplasa liber, fără teamă, fără întârzieri, fără calcule electorale.