Corturile care servesc acum drept săli de clasă sunt „zgomotoase și puțin haotice, dar pline de viață”, într-un peisaj dominat de ruinele războiului. După acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas din octombrie, mii de copii din Fâșia Gaza revin la școală, după doi ani de conflicte care i-au privat de educație formală, scrie BBC, transmite digi24.ro.
Elevii merg „în linie dreaptă, cu brațele lor mici sprijinite pe umerii celorlalți”, zâmbind în timp ce intră în clasele improvizate. Pentru mulți, revenirea la școală reprezintă „prima revenire la rutină și educație de la începutul războiului”.
Potrivit Unicef, peste 97% dintre școlile din Gaza au fost avariate sau distruse în timpul conflictului. Armata israeliană (IDF) a acuzat în mod repetat Hamas că folosește infrastructura civilă, inclusiv școli, pentru operațiuni militare, dar „rareori a oferit dovezi solide”.
Din totalul de 658.000 de copii de vârstă școlară din Fâșia Gaza, majoritatea „nu au avut parte de educație formală timp de aproape doi ani”, perioadă în care au experimentat direct efectele foametei, strămutării și pierderilor umane. În prezent, în Gaza se conturează „o imagine fragilă a copilăriilor pe care le cunoșteau cândva”.
„Mi-a lipsit enorm școala”
Pentru mulți dintre copii, este prima revenire la educație de la începutul războiului. Naeem al-Asmaar, în vârstă de 14 ani, frecventa școala Lulwa Abdel Wahab al-Qatami, din cartierul Tel al-Hawa, sud-vestul orașului Gaza. Instituția a fost lovită în ianuarie 2024, iar pentru luni întregi curtea ei a devenit adăpost pentru familiile strămutate. Astăzi, este din nou un loc al învățării, „deși într-o formă mai elementară”. Naeem și-a pierdut mama într-un atac aerian israelian în timpul războiului.
„A fost cel mai greu lucru prin care am trecut vreodată”, spune el încet. Deși a fost strămutat luni întregi, casa lui Naeem din Orașul Gaza a supraviețuit. După încetarea focului, s-a întors cu familia lui.
„Mi-a lipsit enorm școala”, spune Naeem, adăugând că diferența este uriașă. „Înainte de război, școala era în săli de clasă reale. Acum sunt corturi. Facem doar patru materii. Nu e destul spațiu. Educația nu mai e aceeași, dar faptul că sunt aici contează. Școala îmi ocupă tot timpul și aveam mare nevoie de asta.”
Rital Alaa Harb, elevă în clasa a IX-a, care învăța și ea aici înainte, vrea să devină dentist. „Strămutarea mi-a afectat complet educația”, spune ea. „Nu era timp de studiu. Nu erau școli. Mi-au lipsit enorm prietenii și îmi lipsește vechea mea școală.”
Școala improvizată este administrată de Unicef și aduce împreună copii din școala originală Lulwa și alții strămutați din cauza războiului. Nu se predă întregul curriculum palestinian, ci doar noțiunile de bază: arabă, engleză, matematică și științe.
Directorul, Dr. Mohammed Saeed Schheiber, lucrează în educație de 24 de ani. A preluat conducerea sitului la mijlocul lunii noiembrie. „Am început cu hotărâre”, spune el, „să compensăm elevii pentru ceea ce au pierdut.”
Școala deservește în prezent 1.100 de băieți și fete, funcționând în trei schimburi pe zi, băieții alternând zilele cu fetele. Sunt doar 24 de profesori. „Înainte de război”, spune Dr. Schheiber, „elevii învățau în școli complet echipate cu laboratoare de științe, laboratoare de informatică, internet, resurse educaționale. Totul a dispărut.”
Peste 100 de elevi și-au pierdut unul sau ambii părinți, li s-au distrus casele sau au fost martori la ucideri în timpul războiului. În total, spune Dr. Schheiber, fiecare elev a fost afectat direct sau indirect.
Sprijin psihologic pentru copii
Un consilier școlar organizează acum sesiuni de sprijin psihologic, încercând să îi ajute pe copii să proceseze tot ceea ce au trăit. În ciuda eforturilor, cererea depășește cu mult capacitatea.
„Avem deja peste 1.000 de elevi aici”, spune directorul. „Dar doar șase săli de clasă pe schimb. Lângă școală este o tabără mare refugiați cu familii din nordul și estul Fâșiei Gaza. Mulți copii vor să se înscrie. Pur și simplu nu îi putem primi.”
Pentru părinți, revenirea la școală aduce alinare, dar și anxietate. Huda Bassam al-Dasouki, mamă a cinci copii, strămutată din Rimal, spune că educația a devenit o provocare copleșitoare. „Nu e că educația nu mai există”, spune ea. „E că a devenit extrem de dificilă.”
Chiar și înainte de război, spune ea, școlile se confruntau cu lipsuri. Acum, rechizitele sunt fie inaccesibile, fie prea scumpe. „Un caiet care costa un șekel înainte de război acum costă cinci. Am cinci copii.”
Unii copii au rămas în urmă cu patru ani, spune ea, inclusiv din cauza perioadei pandemiei Covid. „Fiul meu nu știe să citească. Nu știe să scrie. Nu știe să copieze de pe tablă.”
„Educația este temelia noastră”
Unicef spune că situația e agravată de restricțiile asupra ajutoarelor care intră în Gaza. „Hârtie, caiete, pixuri, radiere, rigle… cerem de mult timp ca aceste materiale să poată intra în Fâșia Gaza și nu li s-a permis. La fel și kiturile de sănătate mintală, jucării care pot fi folosite pentru activități terapeutice și recreative”, spune Jonathan Crickx, purtător de cuvânt Unicef.
Israelul spune că își respectă obligațiile din acordul de încetare a focului cu Hamas și că facilitează livrarea sporită a ajutoarelor. ONU și numeroase organizații umanitare contestă aceste afirmații, acuzând Israelul că restricționează în continuare accesul la materiale esențiale.
Chiar și după încetarea focului, bombardamentele Israelului continuă cu atacuri aproape zilnice, ca răspuns la ceea ce armata israeliană numește încălcări ale acordului de către Hamas. Totuși, copiii continuă să vină.
Pentru Kholoud Habib, profesoară la această școală, această determinare spune totul. „Educația este temelia noastră”, spune ea. „Ca palestinieni, este capitalul nostru. Pierdem case. Pierdem bani. Pierdem totul”, adaugă ea. „Dar cunoașterea, cunoașterea este singura investiție pe care încă o putem oferi copiilor noștri.”