„Ucraina are o grămadă de probleme, iar situația este din ce în ce mai rea. Din acest motiv, consider că, da, pericolul ca România să vrea să-și ia înapoi teritoriile este unul real”, spune Viktor Koman, originar din Cernăuți și doctorand la Universitatea Națională din Lviv „Ivan Franko”, scrie hotnews.ro.
„Aproape jumătate din populația din Cernăuți are cetățenie română, copiii învață istoria din manuale românești, iar mass-media finanțate de România reclamă hărțuirea etnicilor români”, lucru care nu este adevărat, pretinde un doctorand ucrainean, Viktor Koman. El crede că România ar putea să profite de slăbiciunea Ucrainei pentru a revendica această regiune.
Cum a început totul
Un tânăr ucrainean, doctorand în științe politice, a trimis redacției HotNews o scrisoare, în limba engleză, în care compară situația din Cernăuți cu cea din Donbas, de la granița cu Rusia, în contextul declarațiilor iredentiste față de Ucraina, ale unor politicieni precum Călin Georgescu sau Claudiu Târziu.
HotNews a ales să vadă care sunt ideile omului care a trimis scrisoarea și pe ce se bazează argumentele sale că România are o politică ofensivă ideologic în Ucraina. L-am căutat și am conversat pentru ca publicul din România să audă și o altă perspectivă din nordul Bucovinei, una cu care nu sunt obișnuiți, cea a unui etnic ucrainean.
Am stat de vorbă cu tânărul ucrainean despre problemele pe care le reclamă în Cernăuți și a solicitat un punct de vedere și Departamentului Românilor de Pretutindeni. Departamentul este instituția care finanțează proiecte pentru etnicii români din Ucraina, și pe care tânărul o acuză că-i favorizează doar pe cei care susțin ideea că „ucrainenii îi opresează pe români”.
Crede că declarațiile de la București se suprapun peste intențiile din „terenul” de la Cernăuți
„Ucraina are o grămadă de probleme, iar situația este din ce în ce mai rea. Din acest motiv consider că, da, pericolul ca România să vrea să-și ia înapoi teritoriile este unul real”.
Afirmația de mai sus aparține unui tânăr ucrainean de 30 de ani, Viktor Koman.
„Știu că numele meu sună românește, „Viktor”, dar eu și părinții vorbim ucraineană”, ne-a precizat tânărul în discuția telefonică pe care am purtat-o, ulterior, în limba engleză.
Viktor ne-a trimis scrisoarea la puțin timp după ce fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a declarat la podcastul lui Ion Cristoiu că România ar trebui să participe la „împărțirea Ucrainei”, divizare care susține fostul candidat este inevitabilă, după ce Ucraina va fi înfrântă de Rusia.
„Cu doar câțiva ani în urmă, sugestiile constante de divizare a Ucrainei, care proveneau din resursele propagandei ruse, păreau absurde și nerealiste. În timp ce o Ucraină epuizată ripostează împotriva rușilor în est, în vest, în orașul sigur Cernăuți, ucrainenii sunt martorii a ceea ce au mai văzut în Donbas”, scrie Viktor.
Ucraineanul nu-l numește doar pe Călin Georgescu la categoria politicienilor români care au făcut declarații iredentiste. Îi amintește, de asemenea, pe George Simion și pe Claudiu Târziu, de la AUR.
„Reintregirea statului român în granițele sale naturale”
Într-o declarație făcută în 28 ianuarie 2024, la Iași, Claudiu Târziu a vorbit despre „reintregirea statului român în granițele sale naturale”, din care fac parte Basarabia, nordul Bucovinei și Transcarpatia.
Declarațiile europarlamentarului AUR „au câștigat o rezonanță aparte”, spune Viktor, care susține că „AUR se folosește de infrastructura construită de Departamentul Românilor de Pretutindeni, pentru a-i ajuta pe etnicii români din Ucraina, ca să-și răspândească ideile”, spune Viktor în discuția telefonică pe care am avut-o zilele trecute.
Aici trebuie făcută însă o precizare: întrebat zilele trecute, la interviurile HotNews, cum anume vede realizată „reîntregirea României” cu teritoriile din Ucraina, Claudiu Târziu a exclus războiul, și a precizat că se referă exclusiv la „calea diplomatică” și „schimburile de teritorii” care s-au mai practicat în istorie și în alte situații similare.
„În Lumea Nouă, liderul celei mai puternice țări spune că este posibil să obțină noi țări și să schimbe frontierele”
– „Chiar vă este frică că România, o țară membră UE și NATO și care a ajutat Ucraina de la începerea războiului, ar putea să participe la dezmembrarea teritorială a Ucrainei?”, l-am întrebat pe Viktor. „Este o frică reală?”
– „Nu mi-e frică, dar consider că este un pericol real. Pentru că în Lumea Nouă, liderul celei mai puternice țări spune că este posibil să obțină noi țări și să schimbe frontierele, iar voi, în România, aveți politicieni care spun că există „o nouă realitate teritorială în Europa” și că România trebuie să se uite către Ucraina.
După toate datele, politicienii americani care sunt la putere îl susțin pe acest politician român (n.r.- Viktor se referă la criticile venite din America de la J.D. Vance la adresa autorităților din România după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie și la Călin Georgescu. Între timp acesta din urmă nu mai candidează la alegerile prezidențiale).
Și când știi cum a fost construită această infrastructură în Ucraina, care este destul de puternică, poți să consideri că este un pericol real. Cred că va fi posibil dacă situația din Ucraina devine din ce în ce mai rea.
La acest moment cred că localnicii de aici sunt patrioți, chiar dacă mulți dintre ei au emigrat. Mulți sunt la război. Nu cred că ei sunt pregătiți pentru astfel de discuții despre schimbarea realității teritoriale. Iar ei își vor apăra țara indiferent din ce direcție vine amenințarea.
De asemenea, cred că puterea acestor oameni este mare și mai consider că Ucraina are o armată puternică și se poate apăra singură”, a răspuns tânărul.
Care e problema cu Departamentul Românilor de Pretutindeni
– De ce ați considerat că acum este un moment potrivit să scrieți această scrisoare, pe care aș putea să o numesc chiar „avertisment”?
– Viktor Koman: Opinia mea se bazează pe ceea ce am vorbit recent cu oamenii din Cernăuți. Există Departamentul Românilor de Pretutindeni care acordă foarte multe granturi românilor din Ucraina. Nu toată lumea are acces la aceste granturi.
Sunt probabil 15-20 de persoane care primesc finanțare în fiecare an. Aceste persoane sunt, desigur, foarte loiale față de tot ceea ce este românesc. Dar, de asemenea, sunt interesate să acuze în termeni foarte duri că ucrainenii îi opresează și că România ar trebui să se uite mai bine la ce se întâmplă în Ucraina.
– Care este sursa acestor informații? V-au spus oamenii din Cernăuți?
– Sunt observațiile mele, mă uit la cine sunt cei care primesc granturile și știu ce postează în social media sau pe site-urile lor. Problema este că România nu are multe surse media aici în Ucraina, sunt 1-2 site-uri de limbă română, care le spun românilor ce se întâmplă aici. Iar din punct de vedere jurnalistic informațiile nu sunt clare.
-Vreți să spuneți că aceste surse de știri nu sunt obiective?
– Știți cum funcționează dezinformarea: poate să fie 95% informație corectă și 5% care nu este corectă. Aceste surse de știri transmit că sunt probleme foarte mari cu românii, ceea ce nu este adevărat.
Iar la politicienii din România ajunge informația că situația din Ucraina este catastrofală pentru români și aceștia au nevoie de ajutor.
Spune că nu e adevărat că românii au limitări să se roage în limba lor
– Puteți să-mi dați exemple concrete de teme despre care spuneți că sunt exagerate?
– De exemplu, subiectul legat de biserici. În Ucraina, avem o biserică ortodoxă care este ucraineană și alta care ține de Rusia. Iar acum, în concordanță cu legea ucraineană, bisericile care țin de Moscova vor fi transferate bisericii ucrainene. În presa de limbă română am văzut că se spune că vorbitorilor de limbă română care merg la aceste biserici nu le este permis să se roage în limba maternă, ceea ce nu este adevărat.
Un alt subiect despre care se vorbește foarte mult în Cernăuți este acela că Biserica Ortodoxă Română vrea să intre în Ucraina. Acest subiect este intens promovat de AUR. Ce nu spune AUR însă este că în cadrul bisericii ucrainene există deja un Vicariat român. Biserica românească se poate organiza în interiorul bisericii ucrainene, prin intermediul vicariatului.
– Preoții români din Ucraina cu care am vorbit nu prea vor să treacă la biserica românescă, nici la cea ucraineană.
– Da, pentru că sunt influențați de biserica rusă.
„Cu salariile din România poți trăi foarte confortabil în Ucraina”
– Ce observații specifice aveți despre Departamentul românilor de pretutindeni? Cred că este, totuși, absolut normal să existe o astfel de instituție care să-i ajute pe românii de peste tot. Care este problema aici?
– Nu este nicio problemă. Cred că este o organizație foarte bună, știu personal proiecte foarte bune pe care cei de acolo le-au făcut. Știu, de pildă, despre laptopurile pe care le-au dat studenților de aici (n.r. – Cernăuți).
Fiecare țară are o astfel de instituție, și Ucraina, e perfect normal.
Eu vorbesc despre localnicii care manipulează și sunt corupți și care au legături cu unii șefi din Departamentul românilor de pretutindeni.
– Puteți să-mi dați și nume? Pentru că numele sunt importante aici.
– Nu am nume, dar știu sigur că acești oameni au creat această infrastructură (n.r.- în Ucraina) care este folosită de Simion.
– Cum folosesc această infrastructură?
– Au aceste organizații media și persoane private care vorbesc despre problemele românilor. Iar politicienii români preiau aceste informații și răspândesc în România informația că românii din Ucraina au probleme. Așa se manipulează situația.
În același timp, mulți ar putea spune că au de profitat de pe urma faptului că locuiesc într-o regiune aproape de graniță. Pot cumpăra ceva din România, vinde apoi în Ucraina sau viceversa. Iar lor le convine situația deoarece câștigă bani din Ucraina și din România.
Cu salariile din România poți trăi foarte confortabil în Ucraina, iar acești oameni nici nu iau în considerație ideea că România va veni în Ucraina „să-i salveze”, așa cum a făcut Rusia.
„Guvernul României este unul dintre cei mai buni prieteni ai Ucrainei acum”
– Faceți acuzații serioase. Credeți că această politică este susținută de autoritățile române?
– Nu, nu cred că este susținută de autoritățile române pentru că noi toți spunem că guvernul României este unul dintre cei mai buni prieteni ai Ucrainei acum. Chiar am citit declarația președintelui interimar al României care a spus că Guvernul și Parlamentul fac tot ceea ce este necesar pentru a ajuta Ucraina. Ar fi neadevărat să spun că aceste lucruri vin de la autoritățile române. Putem vedea cât de mult a ajutat România în ultimii trei ani, câți ucraineni s-au mutat la Suceava (n.r.- refugiați).
„La arhivele din Cernăuți nu poți găsi documente care să arate ce procente de români și ucraineni au trăit aici în secolul 20”
– În scrisoarea pe care ne-ați trimis-o ați menționat, de exemplu, distrugerea informațiilor istorice din „arhivele ucrainene”. Nu am mai auzit niciodată despre acest lucru, puteți să-mi dați exemple?
– Dacă mergi la arhivele din Cernăuți și cauți documente care să arate ce procente de români și ucraineni au trăit aici în secolul 20 nu vei găsi multe din aceste documente. Pentru că au fost luate de aici.
– Și de ce sunteți atât de sigur că românii au făcut asta? Poate au fost alte persoane interesate să distrugă aceste acte.
– Posibil, nu spun specific că au fost români, dar, de asemenea, știu de multe discuții care au loc despre nordul Bucovinei, Basarabia și Maramureș. Știu că sunt istorici români care spun multe lucruri despre acest subiect și sunt documentați să-l discute. În schimb, în Ucraina nu au rămas mulți istorici care să poată furniza contraargumente.
Pentru că dacă vrei să furnizezi contraargumente trebuie să ai informații din arhive. Și dacă mergi la arhive nu vei găsi documente mai vechi de 10-15 ani. Acesta este un fapt care poate fi verificat.
„Dacă ai bani, ai posibilitatea să-ți faci rost de un pașaport românesc”
– Ați mai menționat în textul dumneavoastră acordarea masivă de cetățenii românești pentru populația ucraineană din Bucovina de nord. Vă referiți la rețelele ilegale create pentru obținerea cetățeniei române (n.r.- cu acte false)?
– Sigur, sunt multe astfel de rețele pentru acordarea cetățeniei române. Nu sunt sigur cum funcționează, dacă sunt legale sau ilegale. Dar știu că dacă ai bani, ai posibilitatea să-ți faci rost de un pașaport românesc. Acest pașaport este folosit cel mai mult pentru a merge la muncă în Uniunea Europeană. În cele mai multe cazuri, ucrainenii care dobândesc cetățenia română nu vorbesc limba română. Pur și simplu, această cale este cea mai simplă pentru ei să plece din Ucraina și să ajungă în Occident sau în alte părți ale lumii.
De ce am menționat acest lucru? Pentru că unii politicieni români când se referă la câți români sunt în nordul Bucovinei îi includ și pe acești oameni în această categorie.
Nu știu, poate e vorba doar despre niște rețele care fac rost de cetățenie română ca să câștige bani, sau poate cineva chiar este interesat despre cum vor arăta datele demografice din Bucovina din 2030 sau din 2045. Poate aceste date vor fi folosite în interese politice sau geopolitice.
– Vreți să spuneți că, la un moment dat, niște politicieni români o să spună: „iată, câți cetățeni români sunt în Ucraina, asta înseamnă că aceste teritorii sunt românești”?
– Da, exact asta vreau să spun.
Departamentul Românilor de Pretutindeni: România a finanțat proiecte de aproape un milion de euro pentru românii din Ucraina
Într-un răspuns trimis HotNews, Departamentul Românilor de Pretutindeni (DPR) contestă afirmațiile lui Viktor că ar exista o listă scurtă de „15-20 de persoane” care ar primi finanțare din partea statului român.
„Există un Ghid de finanțare nerambursabilă care se adresează tuturor românilor de pretutindeni și nu există criterii specifice pentru etnicii români din Ucraina”, se arată în adresa trimisă redacției și care este semnată de Cristina – Lavinia Arnăutu, directorul instituției.
În adresă se mai menționează că suma totală acordată românilor din Ucraina în 2024 a fost de 4,9 milioane de lei, iar din cele 67 de cereri de finanțare din Ucraina, au fost aprobate 41 și respinse 26. Din cele aprobate, 34 au avut sediul legal în regiunea Cernăuți.
Printre proiecte se numără și finanțarea a trei publicații de limbă română din Cernăuți: „Monitorul bucovinean”, „Zorile Bucovinei” și „BucPress – unicul trust de presă al românilor din Bucovina”.
„Considerăm astfel că aceste informații sunt în măsură să arate corectitudinea și deschiderea DRP față de toți solicitanții de finanțări nerambursabile, inclusiv din Ucraina”, a mai precizat Departamentul Românilor de Pretutindeni.
Instituția ne-a trimis și lista completă a proiectelor finanțate în Ucraina. Este vorba despre proiecte culturale, de educație, activități pentru școlile în limba română din Ucraina, dar și bani pentru reparații punctuale la biserici, școli, clădiri culturale etc.
I-am întrebat, de asemenea, pe reprezentanții DPR dacă au informații despre numărul etnicilor români din regiunile din nordul Bucovinei, Bugeac etc și ce procent din populație reprezintă aceștia.
„Realizarea de statistici şi recensăminte cu privire la cetăţenii ucraineni, precum şi gestiunea arhivelor privitoare la teritoriul ucrainean sunt drepturi suverane ale Ucrainei”, a răspuns instituția.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.