Prima lună de la introducerea euro și perioada de circulație duală cu leva s-a încheiat, oferind o imagine mai clară despre modul în care se desfășoară tranziția, scrie știrileprotv.ro
Până la 30 ianuarie 2026, aproximativ trei sferturi din numerarul în leva aflat în circulație fusese deja retras, un ritm complet în linie cu așteptările.
Februarie a început cu peste 6,1 miliarde euro în circulație, iar această sumă este așteptată să crească la aproximativ 9–10 miliarde de euro, până la sfârșitul primei luni în care plățile se fac exclusiv în euro, relatează novinite.com.
Astfel de volume sunt considerate suficiente pentru a acoperi nevoile zilnice ale economiei și pentru a stabiliza tranzacțiile în numerar pe piață.
Bancnotele și monedele în leva vor continua să fie retrase, dar volumul lor este puțin probabil să scadă până la zero.
Odată ce aproximativ 90% din numerarul în leva va fi scos din circulație, procesul se va încetini semnificativ.
La acel moment, se estimează că ar putea rămâne neîncasate 2–3 miliarde de leva pentru o perioadă mai lungă, în mare parte din cauza numerarului depozitat de populație și a unei cantități semnificative de monede.
Numerar rămas în afara sistemului
Experiența altor țări confirmă această așteptare: în Croația, la trei ani după adoptarea euro, bancnote în valoare de aproximativ 3 miliarde de kuna și monede de peste 1 miliard de kuna erau încă în afara sistemului.
Odată încheiată faza cu două monede și stabilizată circulația numerarului în euro, atenția s-a mutat asupra evoluției prețurilor.
Inflația lunară încetinește față de anul precedent
Conform datelor preliminare ale Institutului Național de Statistică, inflația lunară în ianuarie 2026 a fost de 0,7%, prețurile la restaurante crescând cu 1,6%.
Această creștere este vizibil mai mică decât în ianuarie 2025, când inflația a atins 2%, determinată în principal de majorări ale taxelor indirecte, inclusiv modificările TVA care au afectat pâinea, făina și serviciile de catering, precum și prețurile reglementate.
Comparativ pe principalele categorii precum alimente, utilități, transport și restaurante, creșterea prețurilor a fost mai puternică anul trecut în toate acestea.
Pe plan anual, inflația a scăzut semnificativ.
În ianuarie 2026, aceasta a coborât la 3,6%, de la peste 5% la sfârșitul lui 2025.
Această încetinire era de așteptat, deoarece saltul puternic de prețuri înregistrat în ianuarie 2025 este acum inclus în baza de referință și nu mai împinge cifrele anuale în sus.
Aceeași tendință se observă și conform metodologiei UE: inflația armonizată a încetinit la 2,3%. Datele Eurostat indică faptul că în ianuarie Bulgaria a avut o inflație anuală mai scăzută decât aproape zece țări din zona euro.
Această îmbunătățire nu înseamnă însă că presiunile asupra prețurilor au dispărut.
La scară mică, datele lunare sugerează o creștere modestă legată de tranziția la euro, în mare parte din cauza efectelor de rotunjire, estimate la până la 0,5% și cele mai vizibile în sectorul serviciilor.
Acest efect este temporar și a fost anticipat. Mai îngrijorătoare sunt factorii mai largi ai inflației, inclusiv un buget în expansiune, creșterea puternică a salariilor și niveluri record ale creditării.
Acești factori necesită monitorizare atentă în lunile următoare.
În acest context, politica fiscală și starea finanțelor publice devin probleme centrale.
Execuția bugetului pe 2025 arată că, cel puțin pe baza numerarului, deficitul se menține aproape de pragul de 3%.
Aceasta însă exclude anumite plăți amânate și obligații ascunse, inclusiv operațiuni prin Banca de Dezvoltare a Bulgariei și cheltuieli amânate, adesea din programul de investiții.
În ciuda performanței solide a veniturilor fiscale comparativ cu anul anterior, rămâne evident un deficit de aproximativ 3 miliarde de leva la veniturile din TVA.
Analiștii au specificat că astfel de proiecții optimiste privind TVA-ul erau nerealiste.
Problema este că proiectele de buget pentru 2026 se bazează pe previziuni similare, sau chiar mai ridicate, ale veniturilor din TVA.
Bugetul pe anul 2026 ar putea necesita măsuri structurale serioase pentru controlul deficitului
Dacă se ignoră așteptările privind venituri extraordinare din TVA și politicienii respectă angajamentul informal de a nu crește taxele, bugetul pe 2026 va necesita măsuri structurale serioase pentru a controla deficitul.
Astfel de decizii sunt puțin probabil să fie luate de actualul parlament, în special în contextul propunerilor de a grăbi adoptarea unui nou buget înainte de alegeri.
Prin urmare, continuarea lucrului asupra bugetului de către legislativul prezent pare inevitabilă.
Bugetul de prelungire, care oferă în prezent continuitate și o oarecare stabilitate, inclusiv salarii mai mari în sectorul public, va necesita probabil o nouă prelungire.
Cu alegeri programate pentru aprilie și cadrul actual acoperind doar trei luni, este probabil necesar un nou vot parlamentar până la sfârșitul lunii martie 2026.
Acest vot ar trebui să rămână strict tehnic, evitând planuri ambițioase de cheltuieli noi sau angajamente pe termen lung care să pună o povară suplimentară pe contribuabili.