„Golos” este declarata in Rusia „agent strain”, iar unul dintre copresedintii acesteia a fost arestat intr-un dosar penal in care organizatia a fost catalogata „nedorita pe teritoriul Federatiei Ruse”.

Stanislav Andreychuk este, de asemenea, copresedinte al „Golos” si ne-a acordat un interviu, de la distanta, fara sa ne precizeze daca se afla sau nu pe teritoriul Rusiei.

L-am rugat pe expertul in drepturile alegatorilor si in legislatia electorala sa ne descifreze mecanismul care s-a aflat in spatele excluderii candidatului anti-razboi din alegerile prezidentiale din Rusia ce vor avea loc intre 15 si 17 martie. Este vorba despre Boris Nadejdin, in cazul caruia Comisia Electorala Centrala a invalidat peste 9000 de semnaturi, pe baza unei analize facute de „expertii in scris”.

Am vrea sa intelegem mai bine motivele pentru care Boris Nadejdin nu a fost inregistrat in cursa electorala si, de fapt, ce reprezinta aceasta analiza a „expertilor in scris”?

Stanislav Andreychuk: Este o metoda traditionala, care este utilizata de 15-20 de ani. Cum se intampla in realitate? Semnaturile (n.r.- stranse pentru depunerea unei candidaturi la prezidentiale) pot fi considerate ori „nevalabile”, ori „neveridice”.

Semnaturile „nevalabile” sunt considerate in cazul in care o persoana nu are dreptul la vot ori semnaturile nu au fost colectate asa cum trebuie, adica sunt anumite greseli formale.

Semnaturile „neveridice” sunt cele care nu ar fi fost facute de persoana al carui nume apare pe document (in sustinerea candidatului - n.r.).

In cazul lui Nedejdin au fost anulate putin peste 9000 de semnaturi (din totalul 105 mii - n.r.). Jumatate din acestea au fost declarate „neveridice”, dupa analiza scrisului.

Problema in concluziile expertilor in scris consta in faptul ca, in primul rand, nimeni nu intelege si nu stie metodologia acestei expertize si daca aceasta chiar exista.

Aceasta expertiza nu se publica, deci nu poate fi contestata sau sa fie facuta o expertiza alternativa.

Nu ajuta nici daca sunt aduse in sala de judecata persoanele carora le apartin acele semnaturi. Judecatorii „vor adopta o atitudine critica”, nu vor lua in calcul spusele acestor oameni si vor da crezare „expertilor in scris”.

Astfel, nu va fi posibil ca cele 4000 de semnaturi sa fie validate prin contestatie in instanta. Mai exact, este un mecanism care permite structurilor electorale si celor de forta, pentru ca expertiza este efectuata in cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori FSB (Serviciul Federal de Securitate - n.r.), sa-l excluda absolut aleatoriu pe orice candidat din cursa.

Celelalte semnaturi (n.r.- depuse de Boris Nadejdin) au fost declarate invalide, din cauza anumitor greseli. O parte din aceste greseli este legata de faptul ca informatiile din actul de identitate al persoanei ce a semnat nu corespund celor din baze de date, de exemplu viza de resedinta.

Un alt motiv care a fost invocat a vizat datele persoanelor care au strans aceste semnaturi ori lista cu datele acestora, cumva, a disparut.

Cum se constata, totusi, ca semnatura nu a fost pusa anume de persoana care s-a prezentat sa semneze, mai ales ca aceste persoane nici nu sunt chemate de experti ori in sala de judecata, ca sa se compare scrisul, de exemplu?

Formal, acest lucru se face in felul urmator: ei spun ca semnaturile, de exemplu, nr. 5, nr. 15 si nr. 30 au fost efectuate de o singura persoana, ori numele, prenumele si patronimicul sunt scrise cu o mana, iar data - cu alta mana. Desi nu e clar cum compara ei litere cu cifre.

Insa argumentarea in aceste cazuri pur si simplu nu exista. Mai mult, am comunicat cu reprezentantii staff-ului lui Boris Nadejdin si ei ne-au spus ca lor nu le-a fost transmisa expertiza propriu-zisa, ci doar un extras cu concluzii si atat, fara a explica de ce expertul a considerat ca aceste semnaturi au fost puse de alte persoane.

Au fost si alti candidati carora li s-au refuzat candidaturile din acelasi motiv?

Din cele 11 persoane care au trecut etapa de prezentare a candidaturii, trei nu au avut nevoie sa stranga semnaturile, pentru ca reprezinta partide politice parlamentare.

In cazul lui Vladimir Putin, el a avut mai putin de 100 de semnaturi considerate nevalabile, din 300 de mii colectate.

Doi candidati, Boris Nadejdin si Serghei Malincovici, au colectat semnaturile. Alti candidati si-au retras candidaturile: au venit la Comisia Electorala Centrala, au adus niste cutii si in aceeasi clipa au spus ca se retrag.

Doi candidati au venit cu mai putin de 500 de semnaturi, in loc de 100 de mii cate erau necesare. Astfel, au fost verificati doar Vladimir Putin, Serghei Malincovici si Boris Nadejdin. Ultimii doi nu au trecut etapa de inregistrare, din motive aproape identice.

Am vazut ca in cazul lui Boris Nadejdin, contul sau electoral a fost blocat imediat. Este o practica prevazuta in legislatie sau o decizie specifica acestui caz?

Nu este destul de clar, in primul rand ce fel de procedura a fost aplicata: contul a fost blocat sau suspendat. Asta pentru ca nu vedem niciun document oficial cu argumentarea acestei decizii, a fost doar o decizie verbalizata la sedinta CEC-ului.

Ceea ce se spune la aceste sedinte insa nu intotdeauna corespunde informatiilor care ulterior apar in documentele oficiale. Trebuie sa intelegem insa ca daca candidatul a depus contestatie in instanta privind refuzul inregistrarii sale, el continua sa ramana candidat.

Astfel, el are dreptul sa continua campania electorala si, respectiv, sa cheltuie bani din acest cont. Mai mult, el trebuie sa achite banii ramasi celor care au lucrat in staff-ul lui electoral pana acum.

Si in al treilea rand, el trebuie sa intoarca banii necheltuiti donatorilor pentru campania electorala. Contul candidatului trebuie sa fie inchis dupa depunerea raportului financiar final, care are loc dupa incheierea campaniei electorale.

Acum nu e clar ce se intampla cu contul lui Boris Nadejdin. Daca el nu va putea sa intoarca banii cetatenilor care au donat pentru campanie, aceste resurse vor merge in bugetul Federatiei Ruse.

Am inteles ca alegerile prezidentiale vor dura trei zile. Ne puteti explica de ce?

Trei zile de vot au fost introduse in perioada pandemiei de COVID-19. Aceasta decizie a fost explicata teoretic prin necesitatea ca oamenii sa nu se stranga intr-un numar foarte mare.

In realitate, problema consta in faptul ca este foarte greu sa fie controlat un astfel de proces de vot. Acest lucru si asa nu este simplu, dar in aceste conditii problema devine si mai mare: trebuie mai multi observatori, trebuie sa fie urmarit felul in care buletinele se pastreaza pe timp de noapte intre aceste zile de vot, etc.

Mai mult, asta creaza si o presiune si mai mare asupra oamenilor care sunt impinsi de sefi sa voteze: ei merg la vot vineri dimineata, chiar in orele de munca.

Astfel, ziua de vineri este foarte incarcata, in dimineata zilei de duminica vin oamenii care vor sa voteze din propria initiativa, dar sambata practic nimeni nu vine la vot.

Si asta chiar daca pandemia s-a terminat.

Sa stiti ca la noi pandemia oficial nu s-a terminat, pentru ca oficial mitingurile sunt interzise, anume din cauza restrictiilor pandemice. Adica meciuri de fotbal si diferite concerte nu sunt interzise, insa mitinguri sunt interzise, din cauza restrictiilor pandemice in vigoare.

„Oamenii care se afla la putere (n.r. - in Rusia) nu au incredere in oamenii care ies la urne”

Am vazut buletinul de vot publicat in presa rusa. Acolo sunt patru candidati. Inseamna ca doar aceste persoane raman? Pentru ca cel mai probabil, Nadejdin care a contestat decizia CEC-ului, nu va avea castig de cauza.

Da, sunt doar patru. Doar daca Nadejdin va castiga la Curtea Suprema. Eu, in locul CEC-ului, as proceda macar formal si as astepta decizia instantei si abia dupa aceea as prezenta buletinul de vot.

Cred ca ei deja cunosc ceva si din acest motiv au luat o asemenea decizie. Insa da, vor fi patru candidati.

Este cel mai mic numar de candidati din 2008, adica repetarea anti-recordului din 2008, cand a candidat Dmitri Medvedev.

Cum va fi posibila monitorizarea acestor alegeri: oamenii vor fi presati sa mearga la vot sau rezultatele votarii vor fi falsificate?

Una nu o exclude pe cealalta. Si presiune, si falsificare - aceste lucruri se completeaza „cu succes”.

Rusia este o tara mare: undeva sunt falsificari totale, undeva acestea practic nu sunt, insa oamenii sunt presati sa mearga la vot. Dar da, anul acesta monitorizarea alegerilor va fi complicata ca niciodata.

Despre organizatia dumneavoastra - cum veti reusi sa efectuati monitorizarea si daca acest lucru nu reprezinta un pericol pentru activistii acesteia?

„Golos” se afla in Rusia, o buna parte din reprezentanti regionali si activisti sunt in Rusia. O parte din oameni totusi au plecat. Copresedintele organizatiei, colegul meu, Grigori Melkoniat, este inchis in izolator (in dosarul in care „Golos” este considerat organizatia nedorita pe teritoriul Federatiei Ruse - n.r.).

Organizatia a fost declarata „agent strain” a zecea oara, prima data fiind in 2013.

Oficial, monitorizarea alegerilor este legala. Sunt si alte organizatii de monitorizare la nivel regional, local, noi toti colaboram activ. Pur si simplu „Golos” este cea mai puternica si cunoscuta organizatia la nivel federal, avand aproape 24 de ani de activitate.

Intelegeti, nu este posibil sa interzici oamenilor sa se lupte pentru drepturile lor. Chiar daca se va intampla ceva cu „Golos”, ne declara “extremisti” si ne vor inchide, acel numar mare de activisti civici din toata tara nu va disparea.

Noi am calculat ca in 2021, in cadrul alegerilor in Duma de Stat, cu noi au colaborat 15-20 de mii de persoane din intreaga tara. Unde vor disparea toti acesti oameni? Ei vor continua sa activeze sub o alta denumire.

Este greu de imaginat ca la nivel international Rusia poate fi influentata in acest sens: este prea mare si isi permite sa nu asculte pe nimeni.

De ce de data aceasta atat de dur se procedeaza in cadrul acestor alegeri - pentru ca realitatea nu prea corespunde imaginii pe care se incearca se sa prezinte la nivel oficial precum „toti sustin politica autoritatilor, toti sunt de acord cu toate si totul e bine si stabil”. Nu este deloc asa.

In ultimii ani, tot mai mult observam ca puterea face totul ca sa indeparteze oamenii de la luarea deciziilor la nivel de stat. Oamenii care se afla la putere nu au incredere in oamenii care ies la urne.

Totul este simplu si acest conflict este in crestere.