Mass-media de stat rusă și bloggerii militari ai Moscovei au încercat să prezinte atacurile de duminică ale Ucrainei asupra țintelor militare din Rusia ca subminând stabilitatea nucleară a Rusiei și ca yb motiv pentru un răspuns nuclear – reluând retorica Kremlinului privind amenințarea nucleară, menită să împiedice sprijinul occidental pentru Ucraina, notează Institutul pentru Studiul Războiului din SUA în ultima sa evaluare, potrivt hotnews.ro.

Publicația Moskovskii Komsomolets, cu sediul la Moscova, a amplificat afirmațiile politologului rus Serghei Markov, potrivit cărora atacurile ucrainene cu drone asupra bazelor aeriene din Rusia constituie un motiv suficient pentru utilizarea armelor nucleare, conform doctrinei nucleare ruse aprobate de Putin, deoarece au vizat potențialul nuclear strategic al Rusiei.

Mulți bloggeri militari ruși, inclusiv cei afiliați Kremlinului, au făcut afirmații similare cu privire la utilizarea doctrinară a armelor nucleare și au cerut în mod explicit Rusiei să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei ca răspuns la aceste atacuri.

„Rusia a folosit constant retorica nucleară de-a lungul războiului pentru a influența Occidentul să limiteze ajutorul acordat Ucrainei sau capacitatea acesteia de a-și dezvolta propriile capacități de lovire”, subliniază ISW.

Amenințări repetate ale Rusiei cu folosirea armelor nucleare

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat versiunea actualizată a doctrinei nucleare a Rusiei în noiembrie 2024, după ce Statele Unite au aprobat loviturile ucrainene cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, iar Institutul pentru Studiul Războiului a evaluat că aceste actualizări doctrinare făceau parte din eforturile Rusiei de a determina factorii de decizie occidentali să evite să ofere un sprijin suplimentar Ucrainei.

ISW continuă să considere că modificările aduse doctrinei nucleare a Rusiei nu reprezintă o schimbare substanțială a posturii nucleare, a doctrinei sau a amenințării cu utilizarea armelor nucleare de către Rusia și că utilizarea armelor nucleare în Ucraina rămâne puțin probabilă.

Ucraina a distrus anterior bombardiere strategice rusești și a efectuat lovituri cu rază lungă de acțiune asupra bazelor aeriene ruse care găzduiesc bombardiere strategice și întreprinderi de producție de bombardiere strategice.

Unii bloggeri militari ruși dau vina pe conducerea militară a țării

În schimb, unii oficiali ruși și bloggeri militari continuă să învinuiască conducerea de la Moscova pentru eșecul de a apăra infrastructura militară rusă împotriva atacurilor ucrainene cu drone – o plângere frecventă de-a lungul războiului, în urma loviturilor de succes ale Ucrainei.

Deputatul Dumei de Stat a Rusiei și fostul comandant adjunct al Districtului Militar de Sud (SMD), general-locotenent în retragere Andrei Gurulev (care a criticat anterior Ministerul Apărării al Rusiei și pe care Duma a votat ulterior să-l elimine din Comitetul pentru Apărare al Dumei) a acuzat serviciile speciale ruse că nu protejează suficient bazele aeriene și că a permis camioanelor în care ucrainenii au ascuns dronele să se apropie de ținte.

Bloggerii militari ruși au afirmat că conducerea militară superioară a Rusiei continuă să ignore nevoia de a proteja instalațiile militare și se bazează pe faptul că multe infrastructuri militare critice sunt situate departe de Ucraina.

Acești bloggeri au susținut că atitudinea respectivă a dus în mod repetat la eșecuri „masive” și la capacitatea Ucrainei de a încălca granițele și spațiul aerian al Rusiei. Bloggerii au criticat în mod specific decizia comandamentului militar rus de a depozita avioane strategice în spații deschise, fără apărare adecvată.

Bloggerii militari s-au plâns în repetate rânduri de incapacitatea armatei ruse de a se adapta la atacurile ucrainene repetate și de succes asupra Rusiei și de a învăța din greșelile comise în timpul războiului.

Rusia dă vina pe Ucraina și pentru podurile prăbușite sâmbătă

Oficialii ruși au acuzat Ucraina pentru prăbușirea a două poduri și deraierile de tren care au urmat în vestul Rusiei, pe 31 mai, cel mai probabil ca parte a eforturilor de a justifica lansarea recentă a operațiunilor ofensive rusești în regiunea Sumî și a lipsei de interes a Kremlinului față de negocierile de pace pentru încheierea războiului.

Două poduri feroviare din regiunile Briansk și Kursk s-au prăbușit în noaptea de 31 mai, provocând deraieri ale unor trenuri. Șeful Centrului Ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, locotenentul Andrii Kovalenko, a reacționat la aceste deraieri afirmând că Rusia ar putea desfășura operațiuni sub steag fals pentru a perturba procesul de pace și a prelungi războiul.

Oficialii ruși și bloggerii militari au dat vina în mare parte pe Ucraina pentru prăbușirea podurilor, dar nu au oferit nicio dovadă care să susțină aceste afirmații.

Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Andrei Kolesnik, a declarat că Rusia ar trebui să răspundă dur și să nu se limiteze doar la deraierile de tren.

Moscova vorbește de transformarea Ucrainei într-un stat ciot

Președintele Comitetului Consiliului Federației pentru Legislație Constituțională și Construcția Statului, Andrei Klișas, a afirmat că deraierile indică faptul că o „grupare teroristă” controlează Ucraina, care – potrivit lui – s-a transformat într-o „enclavă teroristă” fără granițe sau autorități legitime.

Klișas a cerut Rusiei să creeze o zonă tampon „vastă” în Ucraina pentru a proteja Rusia de atacurile ucrainene și ca Rusia să „denazifice” și să „demilitarizeze” Ucraina și să „reconstruiască” statul ucrainean (o referință la obiectivele inițiale ale războiului ale Rusiei de a înlocui actualul guvern legitim ucrainean cu unul pro-rus și de a împiedica Ucraina să se poată apăra în viitor).

Un blogger militar rus a reacționat la afirmațiile lui Klișas, susținând că Rusia ar trebui să stabilească o „zonă tampon” care să se extindă până în vestul Ucrainei și că Ucraina ar trebui să existe ca un stat rezidual, cu capitala în orașul Liov.

Afirmația bloggerului reflectă apelul recent al vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, ca Rusia să controleze o zonă tampon care să cuprindă aproape toată Ucraina, cu excepția unei părți relativ mici din regiunile Volîn și Liov.