Parlamentarele din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, sunt tratate în presa rusă drept un eveniment geopolitic cu implicații majore. Tema centrală este că scrutinul nu ar fi o confruntare democratică între partide cu viziuni diferite, ci o bătălie între guvernarea proeuropeană, acuzată că ar folosi „mijloace autoritare” pentru a-și păstra puterea, și opoziția „prorusească”, portretizată drept apărătoare a intereselor cetățenilor, scrie adevărul.ro. 

Ca și la scrutinele precedente, Rusia rămâne una dintre temele centrale. Autoritățile de la Chișinău acuză Moscova de încercări de a influența votul prin finanțări ilegale și campanii de dezinformare. Președintele Maia Sandu a avertizat recent că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, scriu RBK, Novaia Gazeta Europe și Kommersant.

La rândul său, Ministerul de Externe al Rusiei acuză guvernarea de „rusofobie” și de încercarea de a manipula procesul electoral cu sprijinul partenerilor europeni.

Comentatorii politici citați de presa rusă subliniază că miza centrală a scrutinului este orientarea geopolitică a Republicii Moldova.

„Este din nou o confruntare între Est și Vest”, spune analistul Alexei Tulbure.

Alți observatori consideră însă că rolul Rusiei este uneori amplificat în dezbaterea internă, fiind folosit ca instrument politic.

„Dictatura sub masca democrației”

Presa obedientă Kremlinului redă placa Ministerului rus de Externe care insistă că actuala guvernare de la Chișinău ar fi mobilizat „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a bloca opoziția. Printre acuzațiile reluate constant se numără:

-arestări și percheziții motivate politic,

-închiderea presei independente, în special a celei rusofone,

-limitarea accesului unor partide în competiția electorală.

Astfel, desfășurarea alegerilor este descrisă ca fiind viciată din start, iar victoria PAS ar fi rezultatul unei „inginerii politice” susținute de Bruxelles.

„Dictatura Sandu sub masca democrației”: cum se desfășoară alegerile în Moldova”, titrează o altă publicație afiliată puterii de la Moscova Cei de la Komsomolskoe Pravda vorbesc despre „mituirea moldovenilor din diaspora europeană”. „Diaspora moldovenească din Europa este mituită, dusă la secțiile de votare și instruită: totul a fost pregătit în avans, de aceea observatorii nu sunt lăsați să participe la alegeri. În Europa, după câteva ore de funcționare a secțiilor de votare, urnele sunt deja aproape pline cu buletine de vot – s-au pregătit bine.” „Apar fotografii magice din secțiile de votare din diferite țări europene. Secțiile funcționează doar câteva ore, iar urnele sunt deja aproape pline cu buletine de vot. Și totuși, conform datelor CEC, prezența la vot în diaspora nu este la fel de mare ca la alegerile anterioare. Miracol, și nimic altceva.”

Apel la proteste și narativul „Euromaidanului”

O altă linie de propagandă evidențiată de presa rusă este teza că autoritățile moldovene ar pregăti fraude masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a transmis public că „moldovenii disperați” ar putea ieși în stradă pentru a-și apăra votul. Presa rusă amplifică acest mesaj, sugerând că puterea de la Chișinău ar putea chema „trupe europene” pentru a reprima protestele. Paralelele cu Maidanul ucrainean din 2014 apar frecvent, însă cu un sens inversat: în timp ce în Kiev protestele erau prezentate de Rusia drept „lovitură de stat”, în Chișinău acestea sunt descrise ca reacție legitimă la „dictatura proeuropeană”.

Imaginea opoziției proruse

Liderii opoziției din Republica Moldova sunt portretizați de presa rusă drept victime ale represiunii politice. Cazul oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat de SUA și UE pentru implicarea în operațiuni de influență ale Kremlinului, este trecut sub tăcere sau reinterpretat: în interviurile acordate televiziunilor ruse, acesta este prezentat drept „viitor premier” și promotor al unei Moldove integrate economic și politic cu Rusia.

De asemenea, partidele din cadrul Blocului Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate drept „forțe ale păcii” care se opun „militarizării” Moldovei și „ingerinței NATO”.

Războiul informațional și religia

Un subiect cu vizibilitate mare în presa rusă este implicarea Bisericii Ortodoxe. În timp ce investigațiile internaționale vorbesc despre finanțarea clerului de la Moscova pentru a răspândi mesaje anti-UE, presa rusă insistă asupra rolului bisericii ca „apărătoare a valorilor tradiționale” în fața „propagandei occidentale”.