„Garanțiile de securitate” pentru Ucraina, furnizate de țările europene în „coordonare cu SUA”, sunt cel mai important rezultat al discuțiilor de luni de la Casa Albă. Dar este neclar cum vor arăta aceste garanții și dacă Rusia va fi de acord cu ele. Experții în securitate au un avertisment important în acest sens, potrivit New York Times, CNBC și Politico, scrie hotnews.ro

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat marți că Kievul lucrează la forma garanțiilor de securitate pe care țara sa le solicită aliaților și că discuțiile între lideri vor continua în următoarele zile.

„Consilierii naționali de securitate sunt, de asemenea, în contact permanent în acest moment. Vor exista garanții de securitate”, a afirmat Zelenski, după discuțiile purtate luni la Casa Albă cu Donald Trump și cu liderii europeni.

Trump i-a spus luni liderului de la Kiev că Statele Unite vor contribui la garantarea securității Ucrainei în cadrul oricărui acord care va pune capăt războiului Rusiei în această țară, deși amploarea ajutorului acordat nu a fost clară imediat.

„În ceea ce privește securitatea, va fi acordată o asistență considerabilă”, a declarat Trump, adăugând că țările europene vor fi implicate.

„Ele constituie prima linie de apărare, deoarece se află acolo, dar noi le vom ajuta”, a spus el.

Zelenski a salutat promisiunea, spunând că aceasta reprezintă „un pas important înainte” și adăugând că garanțiile vor fi „formalizate pe hârtie în următoarea săptămână sau în următoarele 10 zile”.

În schimbul acestei garanții, Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane în valoare de aproximativ 90 de miliarde de dolari.

Cum vor arăta însă aceste garanții de securitate?

O forță de descurajare

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a vorbit despre constituirea unei forțe, formate din militarii statelor „coaliției de voință”, care ar fi staționată în Ucraina după un acord de încetare a focului sau de pace.

Dar nimeni nu a detaliat public cum ar arăta această forță. Iar aspectul ei contează, spun oficialii militari, citați de New York Times.

O variantă ar fi o „forță de menținere a păcii” completă, probabil înarmată, care ar completa armata ucraineană.

Aceasta ar fi înființată doar în scopuri defensive, dar ideea ar fi de a descuraja Rusia, făcând Kremlinul să se gândească bine înainte de a intra într-un conflict cu soldații din statele membre NATO.

Problema este că, pentru a fi un factor de descurajare credibil, ar fi nevoie de zeci de mii de soldați.

O a doua posibilitate este o forță „de avertizare” – una mult mai mică. Aceasta nu ar fi capabilă să organizeze o apărare puternică, dar teoria este că rușii ar ezita să riște uciderea europenilor, în cazul unei noi invazii.

O a treia posibilitate ar fi crearea unei „forțe de observare”.

Aceasta ar putea fi și mai mică, de câteva sute de soldați. Rolul ei ar fi în esență acela de a raporta orice acțiune militară iminentă.

Dar acest rol ar putea fi îndeplinit cu ajutorul sateliților și al camerelor de supraveghere terestre, iar forța nu ar fi suficient de mare pentru a organiza vreun fel de apărare.

Rusia spune „Nu”

Trump nu s-a angajat să adauge trupe americane la această combinație, indiferent de forma pe care o va lua.

Iar decizia cu privire la forma pe care o va avea forța va depinde probabil de forma pe care o va lua un acord de încetare a focului sau de pace — dacă negocierile vor ajunge atât de departe.

O problemă majoră în calea acestui plan este poziția Rusiei.

Chiar înainte de începerea negocierilor de luni, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a exclus posibilitatea trimiterii de trupe din țările NATO pentru a ajuta la asigurarea unui acord de pace.

„Optimism prudent” și multe necunoscute

Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat marți că „prima garanție de securitate la care lucrăm – și este cea mai importantă – este o armată ucraineană puternică, compusă din câteva sute de mii de oameni, bine echipată, cu sisteme de apărare și standarde mai înalte”.

„A doua este să avem forțe de asigurare, britanice, franceze, germane, turce și altele, gata să desfășoare aceste operațiuni – nu pe linia frontului, nu într-un mod provocator, ci operațiuni de asigurare în aer, pe mare și pe uscat. Scopul este de a trimite un semnal strategic: pacea în Ucraina este și preocuparea noastră”, a declarat el pentru postul de televiziune francez TF1-LCI.

Va fi posibil acest lucru?

Jaroslava Barbieri, cercetătoare la Chatham House, a declarat marți pentru CNBC că atmosfera generală a discuțiilor de luni a fost una de „optimism prudent”, dar că există multe necunoscute.

„Cu toate acestea, trebuie să spunem că cererile maximaliste ale Kremlinului față de Ucraina nu s-au schimbat și, prin urmare, există încă o serie de incertitudini cu privire la garanțiile de securitate, detaliile: cine va face ce, dacă vor fi desfășurate trupe, atunci unde vor fi staționate și pentru cât timp, care țări vor contribui?”, a întrebat ea.

Garanții de tipul articolului 5” al NATO

Pe termen lung, Ucraina ar putea primi o asigurare puternică de la aliații din NATO.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aderarea Ucrainei la Alianță nu este în discuție, dar că se discută despre garanții de securitate de tipul „articolului 5” pentru această țară.

Articolul 5 din tratatul de fondare al NATO consacră principiul apărării colective, conform căruia un atac asupra oricăruia dintre cei 32 de membri este considerat un atac asupra tuturor.

Aderarea la Alianța Atlantică este un obiectiv strategic pentru Kiev, consacrat în constituția țării, dar asta se lovește de opoziția Rusiei și chiar a mai multpr state membre.

În comentariile sale, Rutte a menționat că o garanție de securitate de o asemenea amploare ar putea fi oferită Ucrainei în locul aderării la NATO.

De ce sunt necesare garanțiile clare de securitate

Toate aceste detalii sunt însă neclare încă, iar pentru Ucraina, chestiunea unor garanții de securitate este vitală.

Experții în securitate au avertizat că, dacă Kievul și-ar ceda teritoriile controlate în Donbas, așa cum cere Putin, fără promisiuni precise din partea Washingtonului, atunci ar rămâne vulnerabil la un alt atac, potențial mai puternic, din partea Moscovei.

David Kramer, care a ocupat funcția de secretar adjunct de stat pentru afaceri europene și eurasiatice în timpul administrației George W, Bush, a vorbit despre acest pericol cu Politico.

El a afirmat că liderul rus Vladimir Putin ar putea considera că poate revendica teritorii din regiunile estice ale Ucrainei în absența unor termeni clari în aceste garanții de securitate ale SUA.

„Nu cred că garanțiile de securitate neclare oferă suficientă siguranță ucrainienilor. Și va exista îngrijorarea că președintele va spune da garanțiilor de securitate într-o zi și nu în ziua următoare”, a spus Kramer, care ocupă funcția de director executiv al think tank-ului Bush Institute din Dallas.

„Trebuie să se transmită un semnal foarte clar Moscovei că un nou atac după încheierea luptelor ar declanșa o reacție militară din partea aliaților”, a spus acesta.

Obstacole în calea păcii

În vreme ce liderii europeni și-au comunicat clar pozițiile la Casa Albă, Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, a declarat marți pentru CNBC că Europa întâmpină în continuare greutăți în tentativa sa de a se face, afirmând că blocul nu și-a găsit încă puterea și „capacitatea de a crea pârghii”.

„Ce a reieșit din întâlnirea de ieri a fost că Europa a cerut Statelor Unite să-și continue asistența, să solicite un armistițiu, să asiste orice staționare de trupe, iar apoi unii dintre lideri au spus chiar: «Ei bine, unele teritorii ucrainene ar putea fi pierdute, dar asta este realitatea». Asta nu pare a fi Europa care își găsește puterea”, a spus el.

„E mai degrabă ca și cum Europa ar fi de acord că «ne aflăm într-o poziție foarte slabă și trebuie să-l mulțumim pe președintele Trump cât putem de mult, dar nu avem nimic de oferit»”, a remarcat el.