O conferință care s-a ținut în 1956 este considerată momentul oficial de naștere a Inteligenței Artificiale. Ar putea un computer să-și modifice singur programele și să ia decizii în mod autonom? Aceasta a fost una dintre întrebările pe care oamenii și le-au pus acum aproape 70 de ani, scrie hotnews.ro.

O întrebare mult mai veche decât ați crede

Problemele legate de inteligența artificială apar încă din Antichitate. La fel și problemele înrudite, în care este implicată conștiința omenească, scrie Walter Isaacson în volumul „Inovatorii”.

Matematicianul Rene Descartes scria cu aproape 400 de ani în urmă, în al său „Discurs asupra metodei” din 1637, despre „mașini” care ar putea să răspundă la aproape orice:

„Dacă există mașini care au o asemănare cu corpurile noastre și imită acțiunile noastre pe cât mai îndeaproape cu putință, pentru tot felul de scopuri practice, trebuie să avem în continuare două mijloace foarte sigure de a recunoaște că nu sunt adevărate ființe omenești. Primul este că… nu e de conceput ca o astfel de mașină să producă aranjamente de cuvinte astfel încât să dea în mod cumpănit un răspuns semnificativ la indiferent ce îi spune în prezența sa, așa cum pot să o facă și cei mai mărginiți dintre oameni.

În al doilea rând, chiar dacă unele mașini ar putea să facă unele lucruri la fel de bine ca și noi sau, poate, chiar și mai bine, ele vor da inevitabil greș în a face alte lucruri, fapt ce ar scoate la iveală că ele nu acționează pe baza înțelegerii”.

Această lucrare conține celebra afirmație „Gândesc, deci exist“.

Anul trecut pe certificatul de naștere al AI

Termenul AI a fost introdus pentru prima dată în anii ’50 ai secolului trecut, odată cu apariția cercetărilor și dezvoltării în domeniul calculatoarelor și al științei computaționale. Cercetătorii vizionari din domeniu au început să exploreze posibilitatea de a crea sisteme și programe care să imite sau să reproducă inteligența umană. Unii visau la computere care să devină mai inteligente decât oamenii până în anul 2000.

În 1956, la o conferință în Dartmouth a luat naștere termenul de inteligență artificială, după ce 20 de cercetători americani și britanici au încercat să dovedească faptul că va veni o zi în care computerele vor fi capabile să simuleze inteligența umană.

Până atunci, cercetările legate de simularea inteligenței umane erau dispersate în domenii precum cibernetică, teoria automatelor și rețelele neuronale. La Dartmouth, termenul „Artificial Intelligence” a fost folosit pentru prima dată într-un cadru academic organizat.

Sub numele de „Dartmouth workshop” a rămas în istoria tehnologiei această conferință care s-a ținut la Dartmouth College, o universitate din Hanover, în statul american New Hampshire. Puteți citi pe larg despre conferință pe dartmouth.edu și pe historyofdatascience.com.

Termenul însuși a fost popularizat de către John McCarthy, unul dintre fondatorii domeniului AI. În anul 1956, McCarthy a organizat această conferința care a oficializat „nașterea” inteligenței artificiale ca disciplină academică. Este unul dintre primii oameni care au dezvoltat programe ce le permiteau computerelor incipiente ale acelor vremuri să joace șah. La acea conferință, el a folosit termenul „Artificial Intelligence” pentru a descrie obiectivul de a crea mașini și programe care să fie capabile să simuleze gândirea și comportamentul inteligent.

Când computerele se vor îmbunătăți singure

Într-un număr special despre AI (2025), revista franceză Science et Vie dedică patru pagini super-colocviului de la Dartmouth. Explică faptul că acolo nu s-a manifestat ideea unui singur cercetător genial, ci au fost ideile reieșite după ce 20 de minți luminate au discutat mai multe zile despre cum un computer ar putea ajunge într-o zi șă-și modifice propriile programe și să ia decizii în mod autonom.

Într-un proiect de cinci pagini, John McCarthy scria că se va discuta despre cum am putea ajunge într-o realitate în care computerele vor rezolva probleme pe care doar oamenii le puteau rezolva până atunci și vor ajunge să se îmbunătățească singure.

Colocviul de la Dartmouth afirmă ambiții științifice ale căror beneficii practice păreau să fi considerabile pe termen lung și mediu, iar consecința a fost că promotorii acestor idei au obținut rapid finanțare, mai ales din partea agențiilor militare americane, mai scrie revista Science et Vie.

Oamenii prezenți erau vârfuri în științe cognitive și în informatică și tot ce au discutat avea la bază cele mai noi descoperiri și lucrări legate de ordinatoare, începând cu definițiile faimosului matematician John von Neumann, din 1945. John von Neumann a fost printre primii care s-au ocupat de determinarea numărului minim de condiții necesare pentru ca o mașină să poată crea o copie a ei înseși.

Conferința a pus bazele unor subdomenii-cheie, deoarece ideile discutate la Dartmouth au dus la dezvoltarea primelor limbaje de programare pentru AI, a sistemelor expert și a primelor modele de învățare automată.

Această conferință a transformat IA dintr-un concept teoretic într-un domeniu științific distinct, dând startul (timid la început) unei revoluții tehnologice, mai ales că au început să se deschidă departamente de AI la câtva universități americane.

„Dartmouth workshop” a discutat și teoriile faimosului Alan Touring, cel care a publicat în 1950 lucrarea „Mașinile de calcul și inteligența”, în care a elaborat ceea ce va deveni faimosul „Test Turing”, pe care el l-a numit „jocul imitației”.

Ce este acest test? Un examinator trimite întrebări unui om și unei mașini de calcul aflate într-o altă încăpere și încearcă să stabilească, în funcție de răspunsurile lor , care este omul. Computerele vor fi atât de performante, încât se vor putea preface că sunt oameni și nici nu vom mai putea face deosebirea între răspunsul mașinii și cel al omului, se credea atunci.

Momentele cheie în dezvoltarea AI

1956 – La Dartmouth (SUA), cercetătorii încearcă să demonstreze că mașinile vor fi capabile să simuleze inteligența” și inventează expresia „inteligență artificială”.

1957 – Psihologul Frank Rosenblatt dezvoltă Perceptronul, o rețea neuronală „primitivă” dotată cu un algoritm de învățare.

1966 – Joseph Weizenbaum de la MIT creează primul chatbot, denumit ELIZA, care simula o conversație printr-un set de reguli simple, bazate pe modele de text.

1980 – Apare primul val de „sisteme expert”, programe utilizate în medicină și industrie.

1990 – Se dezvoltă primele tehnici moderne de învățare automată, iar interesul pentru rețelele neuronale renaște.

1997 – Supercalculatorul Deep Blue, creat de IBM, îl învinge pe campionul mondial la șah Garry Kasparov.

2000 – Asimo, primul robot umanoid capabil să meargă, recunoaște fețele oamenilor și răspunde la comenzi vocale.

2011 – Supercomputerul Watson (IBM) învinge campionii la Jeopardy!, un concurs de cultură generală.

2012 – Dezvoltarea tehnologiei rețelelor neuronale artificiale, împreună cu progresul Big Data și viteza crescută a procesoarelor, duc la explozia tehnologiilor AI. Recunoașterea fețelor, emoțiilor și vorbirii contribuie la perfecționarea roboților în diverse domenii.

2016 – Programul AlphaGo învinge unul dintre cei mai buni jucători de Go din lume.

2017 – Google introduce Transformer, arhitectura care stă la baza modelelor GPT și a multor alte modele AI.

2022 – ChatGPT este lansat pentru publicul larg și devine extrem de popular, demonstrând capacitatea AI de a conversa fluent și de a răspunde la o mulțime de întebări.

2023 – Modele precum GPT-4 și Claude-2 îmbunătățesc considerabil generarea de text și raționamentul. În februarie, Google a lansat modelul Bard, iar un an mai târziu îl redenumea Gemini

2024 – Inteligența artificială generativă este integrată pe scară largă în unele industrii (educație, sănătate, programare).

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.