Kobilash este seful aviatiei de raza lunga a Rusiei, iar Sokolov a fost comandantul flotei rusesti de pe Marea Neagra. Mandatele de arestare au fost emise pentru „presupuse infractiuni comise cel putin din 10 octombrie 2022 pana cel putin la 9 martie 2023”.

„Dl Serghei Ivanovici Kobylash, nascut la 1 aprilie 1965, general-locotenent in cadrul Fortelor Armate Ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Aviatiei cu raza lunga de actiune a Fortelor Aerospatiale, si dl Viktor Kinolaievici Sokolov, nascut la 4 aprilie 1962, amiral in cadrul Marinei ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Flotei Marii Negre, sunt fiecare dintre ei presupus a fi responsabili de crima de razboi de a indrepta atacuri impotriva unor obiective civile si de crima de razboi de a provoca vatamari accidentale excesive ale civililor sau de a deteriora obiective civile, precum si de crima impotriva umanitatii de acte inumane”, spune Curtea Penala Internationala.

Potrivit CPI, exista motive rezonabile de a crede ca cei doi poarta raspunderea pentru loviturile cu rachete efectuate de fortele aflate sub comanda lor impotriva infrastructurii electrice ucrainene cel putin din 10 octombrie 2022 pana cel putin la 9 martie 2023.

„In acest interval de timp, a existat o presupusa campanie de lovituri impotriva a numeroase centrale si substatii electrice, care au fost efectuate de fortele armate ruse in mai multe locatii din Ucraina. Camera preliminara II a constatat ca exista motive rezonabile de a crede ca presupusele lovituri au fost indreptate impotriva unor obiecte civile, iar pentru acele instalatii care ar fi putut fi calificate drept obiective militare la momentul relevant, prejudiciile si daunele civile accidentale preconizate ar fi fost in mod clar excesive fata de avantajul militar anticipat”, spun judecatorii Curtii de la Haga.

„Camera preliminara II a considerat, de asemenea, ca presupusa campanie de lovituri se califica drept un comportament care implica comiterea multipla de acte impotriva unei populatii civile, in conformitate cu o politica de stat, in sensul articolului 7 din Statut. Ca atare, exista motive rezonabile de a crede ca suspectii poarta, de asemenea, raspunderea pentru crima impotriva umanitatii de "alte acte inumane [...] care cauzeaza in mod intentionat mari suferinte sau vatamari grave ale corpului sau ale sanatatii mentale sau fizice", in conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (k) din Statutul de la Roma”, se explica in comunicat.

Procurorii ucraineni investigau deja posibile crime de razboi dupa campania de iarna de lovituri aeriene asupra infrastructurii energetice si de utilitati din Ucraina. Rusia neaga faptul ca vizeaza in mod deliberat infrastructura civila din Ucraina, afirmand ca toate atacurile sale au ca scop reducerea capacitatii de lupta a Kievului.

Vladimir Putin are deja mandat de arestare de la Curtea de la Haga

Curtea Penala Internationala a emis in martie anul trecut un mandat de arestare impotriva presedintelui rus Vladimir Putin, acuzandu-l de crima de razboi de deportare ilegala a cel putin 100 de copii din Ucraina.

Separat, instanta a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleasi acuzatii.

Moscova a reactionat atunci prin purtatoarea de cuvant a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a spus sec ca „deciziile Curtii Penale Internationale nu au nicio semnificatie pentru tara noastra, inclusiv din punct de vedere juridic”. „Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale si nu are nicio obligatie in temeiul acestuia”.

Ucraina a spus ca este o decizie istorica, dar care e „doar inceputul”. Inalti oficiali ucraineni au laudat decizia CPI, procurorul general al tarii, Andrii Kostin, salutand-o drept o decizie „istorica pentru Ucraina si intregul sistem de drept international”.

Ce este Statutul de la Roma

Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale (denumit adesea Statutul Curtii Penale Internationale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penala Internationala (CPI). A fost adoptat la o conferinta diplomatica de la Roma din 17 iulie 1998 si a intrat in vigoare la 1 iulie 2002.

Tribunalul international este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime impotriva umanitatii, crime de razboi si crime de agresiune. Nici Ucraina si nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma si nu au ratificat textul fondator.

Rusia a semnat Statutul de la Roma in 2000, dar nu l-a ratificat niciodata pentru a deveni membru al CPI si, in cele din urma, si-a retras semnatura in 2016.

La vremea respectiva, Rusia se afla sub presiune internationala cu privire la capturarea si anexarea unilaterala a Crimeei in 2014, precum si o campanie de atacuri aeriene in Siria in sprijinul razboiului presedintelui Bashar al-Assad impotriva rebelilor.