In scrutinul parlamentar desfasurat duminica, Democratii Suedezi, gruparea antimigratie nascuta din neonazism la sfarsitul anilor 1980 a reusit sa convinga un mare numar de alegatori, peste 20%, pe fondul unei campanii dominate de problema incidentelor armate, cea a imigratiei si cea a preturilor la energie, scriu The Guardian si Le Monde.
Sondajele efectuate la iesirea de la urne dupa alegerile legislative din Suedia au sugerat, duminica seara, o victorie la limita a social-democratilor aflati la guvernare si a aliatilor lor de centru-stanga. Dar, pe masura ce voturile au fost numarate, balanta s-a inclinat spre dreapta.
Dupa numararea a peste 90% din voturi, blocul de dreapta format din patru partide – Moderatii conservatori, crestin-democratii, liberalii si Democratii Suedezi (SD) – era creditat cu 176 din cele 349 de mandate parlamentare, blocul de stanga adunand 173.
Un rezultat concludent ar putea fi cunoscut abia dupa numararea voturilor suedezilor care traiesc in strainatate, la mijlocul saptamanii, in timp ce scorul strans al cursei ar putea complica formarea unui guvern functional, scrie Le Monde.
Daca scorul actual va fi confirmat de rezultatul final, postul de premier va fi ocupat cel mai probabil de conservatorul Ulf Kristersson, seful Partidului Moderatilor, acelasi om care a scos extrema-dreapta din izolarea in care se afla pana de curand, invitand-o in blocul electoral al dreptei.
Insa partidul sau nu mai este principala forta a dreptei. Moderatii au obtinut 19,1% din voturi, fiind devansati de Democratii Suedezi, cu 20,7%, care au devenit astfel al doilea partid din parlament.
Social-democratii sunt inca principala forta politica a tarii, adunand 30,5% din voturi, potrivit numaratorii partiale. Liderul Democratilor Suedezi a declarat deja, luni dimineata, ca blocul de dreapta se indreapta probabil spre victorie.
„In acest moment se pare ca va avea loc o schimbare de putere”, a declarat Jimmie Akesson intr-un discurs adresat membrilor de partid.
De partea cealalta, prim ministra social-democrata in exercitiu, Magdalena Andersson, a facut apel la sustinatorii sai sa fie rabdatori. „Nu vom avea un rezultat final in aceasta seara”, a spun Andersson duminica. Ea le-a cerut suedezilor sa „aiba rabdare” si sa „lase democratia sa-si urmeze cursul”.
„Cel mai mare partid din lume cu radacini naziste”
Perspectiva ca Democratii Suedezi sa poata obtine pentru prima data o influenta directa asupra politicii guvernamentale marcheaza o schimbare seismica intr-o tara cunoscuta pentru traditiile sale liberale, scrie The Guardian.
Nascut dintr-o miscare neonazista la sfarsitul anilor 1980, partidul a intrat in parlament in 2010 cu 5,7% din voturi. Ei au obtinut 17,5% in 2018. In timp, gruparea a atras alegatori atat de la moderatii conservatori, cat si de la social-democrati, in special din randul barbatilor din clasa muncitoare.
Liderul partidului este Jimmie Akesson, care, scrie AFP, vrea sa pozeze in suedezul obisnuit care frige carnati pe gratar si merge in vacanta in Insulele Canare.
Criticii avertizeaza ca aparentele sunt inselatoare. Akesson a spus la un moment dat ca musulmanii sunt „cea mai mare amenintare externa de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace”, iar partidul a facut anterior lobby pentru ca Suedia sa paraseasca Uniunea Europeana. Dar, de-a lungul anilor, a incercat sa isi atenueze retorica si politicile, la fel ca alte partide nationaliste din Europa.
„In prezent, SD este de departe cel mai mare partid din lume cu radacini naziste”, a declarat pentru The Guardian Tobias Hubinette, profesor de studii interculturale la Universitatea Karlstad.
„Chiar daca partidul isi condamna in mod oficial propriile radacini ideologice rasiale, acest fundal este astazi inca prezent in sensul ca SD inca se vede pe sine drept singura forta politica care poate salva populatia majoritara suedeza alba nativa”, a spus acesta.
Pana acum, blocul de dreapta, condus de conservatorii din Partidul Moderatilor, nu a mai acceptat niciodata sa coopereze cu Democratii Suedezi. Lucrurile s-au schimbat insa.
Ulf Kristersson, liderul Moderatilor si candidatul la functia de premier, este arhitectul unei schimbari majore pentru aripa dreptei.
El a lansat discutii exploratorii cu Democratii Suedezi inca din 2019 si a aprofundat apoi cooperarea cu ei inainte ca celelalte doua partide mici de dreapta, crestin-democratii si, intr-o masura mai mica, liberalii, sa ii urmeze exemplul.
Kristersson a spus ca Democratii Suedezi vor sprijini guvernul sau din parlament, fara a intra in Executiv.
Extremistii cer insa acum functii ministeriale, iar scorul lor electoral le ofera o putere deosebita in cadrul blocului electoral. Secretarul Democratilor Suedezi, Richard Jomshof, a declarat pentru televiziunea publica SVT ca se asteapta sa aiba o influenta puternica asupra politicii tarii.
„Suntem atat de mari acum… este clar ca ar trebui sa avem un loc in comisiile parlamentare”, a spus el. El a spus ca partidul are „o sansa de a fi o parte activa a unui guvern care ar muta politica intr-o directie complet diferita”.
Imigratie si atacuri armate
Alegerile au dezvaluit ca Suedia este o natiune care incepe sa respinga tot mai ferm imigratia, SD reusind sa exploateze temerile populatiei in fata valului de infractiunile violente.
Preocuparile alegatorilor, cum ar fi cresterea preturilor la energie, problemele scolilor si cozile lungi pentru asistenta medicala au fost inecate de dezbaterea mai acerba pe tema imigratiei si criminalitatii, scrie The Guardian.
Ascensiunea puternica a extremistilor vine tocmai in contextul in care Suedia se lupta sa combata fenomenul criminalitatii violente, care isi are originea in special in suburbiile segregate si locuite in mare parte de migranti.
Tara se afla acum in fruntea statisticilor europene privind decesele cauzate de arme de foc.
Din 2010 pana in 2018, numarul de incidente armate in Suedia a crescut rapid. In acest an, politia a inregistrat pana acum 273 de astfel de incidente. Actualul record a fost stabilit in 2020, cu 379 de incidente armate, scrie New York Times.
In timp ce violentele erau candva limitate la zonele frecventate de infractori, acestea s-au raspandit acum in spatii publice precum parcuri si centre comerciale, starnind ingrijorarea suedezilor obisnuiti intr-o tara cunoscuta de mult timp ca fiind sigura si pasnica.
Dezbaterea a atins intrebari mai profunde despre identitatea suedeza, despre societatea aflata in curs de diversificare si despre esecul de a integra imigrantii, in special pe cei care au sosit in Suedia in timpul crizei migratiei din Europa in 2015.
Alte tari europene, precum Germania, cu niveluri similare de imigratie, nu s-au confruntat cu aceeasi crestere a violentei, iar cercetatorii spun ca este nevoie de mai multe studii pentru a intelege problema.
O cincime din cei 10 milioane de locuitori ai Suediei s-au nascut in strainatate – impartiti intre migrantii europeni si un numar tot mai mare de migranti din tari precum Siria, Somalia, Irak si Afganistan in ultimul deceniu.
Dar in orase precum Stockholm, Malmo si Goteborg – unde migrantii s-au stabilit intr-o proportie mai mare – mass-media si locuitorii vorbesc despre doua lumi separate: un centru al orasului estetic, emblematic pentru bogatia natiunii, si suburbiile sarace si diverse din punct de vedere etnic.
Guvernul a sustinut ca mai multe resurse si oportunitati de angajare trebuie sa fie alocate pentru integrarea suburbiilor segregate, cu multi imigranti, aflate la marginea marilor orase, unde s-au concentrat violentele armate.
De asemenea, social-democratii sustin masuri precum eliberarea mai putinor permise de munca pentru migranti.
In acelasi timp, temandu-se sa nu-si piarda mai multi alegatori, guvernul a capitulat in fata preocuparilor publice si a adoptat politici mai dure privind criminalitatea – extinderea competentelor politiei si marirea pedepselor pentru infractiuni grave.
Extrema dreapta si partidele conservatoare au cerut masuri si mai dure. Democratii Suedezi si Moderatii au vorbit despre o reducere drastica a imigratiei la niveluri asemanatoare cu cele din Danemarca si Norvegia, tari cunoscute ca fiind putin primitoare cu solicitantii de azil.
Intr-una dintre dezbaterile finale ale campaniei, candidatul conservator la functia de premier Ulf Kristersson i-a atacat pe social-democrati pentru ca nu au facut „aproape nimic” pentru a domoli violentele dintre bande de cand au preluat puterea in 2014.
Democratii Suedezi au mers mai departe. In plina campanie electorala ei au prezentat un tren de metrou decorat in culorile lor electorale, sub numele „expresul repatrierii”. „Bine ati venit la bord cu un bilet dus-intors. Urmatoarea oprire, Kabul”, a scris pe Twitter purtatorul de cuvant al partidului, subliniind cererea SD de a expulza imigrantii non-europeni.