Presedintele haitian Jovenel Moise a fost asasinat in primele ore ale diminetii de 7 iulie 2021, dupa ce un comando i-a atacat locuinta privata de langa Port-au-Prince, capitala tarii. Seful statului insular a fost ciuruit cu 12 gloante. Sotia lui a fost grav ranita si dusa in Statele Unite. Ea a povestit ulterior ca totul s-a petrecut extrem de repede, incat sotul ei nu a avut timp sa aiba nicio reactie.
Conform politiei din Haiti, 28 de mercernari straini au comis asasinatul: 26 de columbieni si doi americani de origine haitiana. Pana acum, 20 de suspecti au fost arestati si trei au fost ucisi. Dar motivatia crimei nu este clara deocamdata.
Cert este ca asasinarea lui Moise a pus capat unei presedintii de patru ani si jumatate care a aruncat natiunea, deja greu incercata, intr-o criza si mai adanca. Sunt multi cei care si-ar fi dorit sa-l vada pe Jovenel Moise plecat de la putere.
Republica Haiti este o tara insulara din America Centrala, in Marea Caraibilor, situata in vestul insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are granita cu Republica Dominicana la est, iar cu o populatie de 11,4 milioane de locuitori, este a treia cea mai populata tara din Caraibe.
Un novice in politica
Jovenel Moise, in varsta de 53 de ani, era nascut in 1968, ceea ce inseamna ca a crescut in timpul dictaturii Duvalier din Haiti. La fel ca majoritatea haitienilor de astazi, a trait in vremuri tulburi - a avut parte de dictatori, de lovituri de stat si de violente pe scara larga, inclusiv asasinate politice.
Moise si-a croit drum in politica folosindu-se de conexiunile politice pe care si le facuse ca om de afaceri. Initial, el a investit in afaceri legate de masini. Apoi, a ajuns in sectorul agricol - care reprezinta o parte importanta a economiei din Haiti, unde multi oameni traiesc din agricultura.
In 2014, Agritrans, compania de finantare agricola a lui Moise, a lansat o plantatie de banane organice, in parte cu imprumuturi luate de la stat. Crearea acestei plantatii a dus la stramutarea a sute de tarani, care au primit doar compensatii minime.
Dar afacerea i-a adus, in schimb, lui Moise proeminenta. In calitatea lui de faimos exportator de banane, Moise l-a intalnit in 2014 pe presedintele haitian de atunci, Michel Martelly. Desi nu avea nicio experienta politica, Moise a devenit succesorul ales de Martelly la urmatoarele alegeri din Haiti.
Martelly era extrem de nepopular la sfarsitul mandatului sau, dar liderii partidului sau au presupus ca Moise va fi mai bine cotat, avand in vedere ca venea din agricultura si era cunoscut de oameni.
O presedintie controversata si instabila, cu acuzatii de coruptie
Insa Moise abia a reusit sa castige alegerile din noiembrie 2016. La vot au venit mai putin de 12% dintre haitieni. Slaba sa victorie electorala a venit dupa doi ani de voturi amanate si de fraude electorale din partea guvernului lui Martelly.
In 2017, in primul sau an de mandat, Senatul haitian a emis un raport in care il acuza pe presedinte de deturnarea, in profitul afacerii sale cu banane, a cel putin 700.000 de dolari, bani publici provenind dintr-un fond de dezvoltare pentru infrastructura numit PetroCaribe.
Lipsit de incredere din partea poporului, Moise s-a bazat pe forta pentru a ramane in functie. El a incercat sa transforme Haiti intr-un soi de stat politienesc, reinfiintand armata nationala la doua decenii dupa ce aceasta fusese desfiintata si creand o agentie de informatii interne cu puteri de supraveghere.
De la inceputul anului trecut, Moise a guvernat numai prin decrete. El a inchis practic legislativul haitian prin refuzul de a organiza alegeri parlamentare, care erau programate in ianuarie 2020. Totodata, i-a demis sumar pe toti primarii alesi ai tarii, in iulie 2020, cand mandatele lor au expirat.
Teroarea bandelor si „fortele intunecate”
Mandatul lui Moise a fost marcat, de asemenea, de proteste sustinute. Oamenii au iesit in strada din cauza penuriei de gaze si a deselor pene de curent si din cauza austeritatii fiscale ce a provocat o inflatie rapida si deteriorarea conditiilor de trai.
La toate acestea s-au adaugat atacurile comise de bande. Cateva sute de persoane au fost ucise in astfel de violente. Activistii pentru drepturile omului sustin ca inrautatirea conflictelor dintre bande are legatura tot cu politica, dar si cu interesele de afaceri, pentru ca afaceristii folosesc grupurile armate in scopuri personale.
In ultimele luni, multe cartiere din capitala Port-au-Prince au devenit zone interzise, iar unul dintre cei mai puternici sefi de banda din Haiti a avertizat ca lanseaza o „revolutie” impotriva elitelor politice si de afaceri din tara. Activistii pentru drepturile omului sustin insa ca seful de banda ar fi avut mai degraba legaturi cu Moise decat cu fortele de opozitie.
Insusi Jovenel Moise vorbise despre „forte intunecate” care s-ar afla in spatele acestor tulburari: colegi politicieni si oligarhi corupti, care ar fi fost nemultumiti de incercarile sale de a curata contractele guvernamentale si de a reforma politica haitiana. Dar nu a furnizat nicio dovada in acest sens.
Statele Unite, care sunt principalul donator pentru Haiti si care exercita de mult timp o influenta majora in politica haitiana, au condamnat la 30 iunie ceea ce au descris ca fiind o incalcare sistematica a drepturilor omului, a libertatilor fundamentale si a atacurilor asupra presei din aceasta tara. Administratia Biden a indemnat guvernul haitian sa contracareze proliferarea bandelor si a violentei.
Ramasitele dictaturii
Protestele de strada au explodat la inceputul anului 2021, dupa ce Moise a refuzat sa organizeze alegeri prezidentiale si sa demisioneze la sfarsitul mandatului sau de patru ani, in februarie. El a sustinut ca mandatul sau se incheia un an mai tarziu, in februarie 2022, deoarece alegerile din Haiti din 2016 fusesera amanate.
Inainte de a muri, Moise planuia sa modifice Constitutia haitiana pentru a consolida puterile presedintelui si pentru a-i prelungi mandatul. De altfel, in primul sau mesaj de dupa atac, sotia presedintelui asasinat, Martine Moise, a sugerat ca sotul ei a fost omorat din motive politice si a facut referire chiar la acest referendum constitutional, care i-ar fi conferit presedintelui mai multa putere.
Luni de zile inainte de asasinarea sa, protestatarii haitieni au cerut demisia lui Moise.
Multor haitieni, acapararea nedemocratica a puterii de catre Moise le-a amintit de dictatura exercitata timp de 30 de ani - si sustinuta de SUA - a lui Francois Duvalier, cunoscut sub numele de „Papa Doc”, si apoi a fiului sau, Jean-Claude „Baby Doc” Duvalier.
Atat Papa Doc, cat si Baby Doc s-au bazat pe asasinate si violenta pentru a ramane la putere, avand aprobare tacita occidentala, din cauza intereselor politice legate de Haiti. In timpul dictaturii Duvalier, oamenii de afaceri americani din Haiti s-au asigurat ca investitiile lor raman profitabile, facand presiuni pentru ca salariile angajatilor sa ramana mici, iar conditiile de munca precare.
Cand protestele din Haiti au pus capat regimului in 1986, Baby Doc a fugit din tara. Familia Duvalier s-a imbogatit, dar tara a fost lasata in colaps economic si ruina sociala.
Constitutia haitiana din 1987, pe care Moise voia sa o schimbe, a fost scrisa la scurt timp dupa aceea, pentru a se asigura ca Haiti nu va mai aluneca niciodata inapoi in dictatura.
Cat de implicate sunt Statele Unite in Haiti
Dincolo de utilizarea violentei de stat pentru a suprima opozitia, protestatarii anti-Moise ii reprosau, chiar inainte de uciderea sa, o alta asemanare cu epoca Duvalier: sprijinul Statelor Unite. In martie, Departamentul de Stat al SUA a anuntat ca sustine decizia lui Moise de a ramane in functie pana in 2022, pentru a da timp tarii afectate de criza sa „isi aleaga liderii si sa restabileasca institutiile democratice din Haiti”.
Aceasta pozitie - care o reflecta si pe cea a organizatiilor internationale care detin o influenta substantiala in Haiti, cum ar fi Organizatia Statelor Americane - a intarit ceea ce mai ramasese din legitimitatea lui Moise de a ramane presedinte.
De altfel, probabil tocmai pentru a nu starni suspiciuni, atacatorii care l-au asasinat pe presedinte erau mascati si s-au dat drept agenti ai agentiei americane de lupta impotriva drogurilor, DEA. Acestia au fost filmati in timp ce strigau prin megafon ca lucreaza pentru DEA si ca sunt in misiune.
Haitienii nemultumiti de sprijinul american constant acordat controversatului lor presedinte au organizat numeroase demonstratii in fata Ambasadei SUA din Port-au-Prince, in timp ce haitienii americani din SUA au protestat in fata Ambasadei haitiene din Washington.
De la invadarea si ocuparea militara a statului Haiti, intre 1915 si 1934, si pana la sustinerea regimului Duvalier, SUA au jucat un rol major in Haiti.
Dupa cutremurul devastator din Haiti din 2010, organizatii internationale precum Organizatia Natiunilor Unite si organizatii non-profit precum Crucea Rosie Americana au avut, de asemenea, o prezenta importanta in aceasta tara.
Acum, presedintele nepopular pe care puterile straine l-au sprijinit, in speranta de a obtine o oarecare stabilitate politica in Haiti, a fost ucis. Controversele legate de putere raman. Haiti este polarizat din punct de vedere politic si se confrunta cu o foamete din ce in ce mai mare. Temerile legate de o prabusire a ordinii sunt tot mai mari. Republica Dominicana vecina si-a inchis granita cu Haiti si si-a intarit securitatea.
Vid de putere
Asasinarea lui Moise vine, pe de alta parte, pe fondul unui vid de putere in Haiti.
Chiar in aceasta saptamana, presedintele desemnase un prim-ministru pentru a-l inlocui pe Claude Joseph, premierul interimar, dar persoana nominalizata, Ariel Henry, nu a mai apucat sa depuna juramantul.
Seful Curtii Supreme de Justitie a murit luna trecuta de COVID si nu a fost inca inlocuit.
Prim-ministrul si cabinetul sau - adica guvernul lui Claude Joseph - au anuntat initial ca vor prelua puterea executiva pana la alegerea unui nou presedinte, in conformitate cu Constitutia haitiana. Din aceasta pozitie, Joseph a sustinut discursuri catre natiune, a semnat decrete si a avut discutii cu reprezentantii altor state in ultimele zile.
Sambata, Senatul din Haiti a anuntat ca l-a ales pe liderul sau, Joseph Lambert, ca succesor interimar al presedintelui asasinat Jovenel Moise.
Cu toate acestea, Senatul, camera superioara a Parlamentului din Haiti, nu a mai avut cvorum din ianuarie 2020. Prin urmare, nu este clar daca Lambert va putea totusi sa prea functia de presedinte interimar.
Pentru ca alegerile generale programate pentru octombrie 2019 au fost anulate, numai mandatele a 10 din cei 30 de senatori mai sunt valabile, restul au expirat. Opt din cei zece senatori ramasi au votat pentru Lambert, iar doi s-au abtinut, conform unor relatari media.
Alegerile generale erau programate abia pentru luna septembrie, alaturi de referendumul controversat al lui Jovenel Moise privind noua Constitutie.
In aceste conditii, guvernul haitian a cerut Statelor Unite si ONU sa trimita trupe in Haiti pentru a ajuta la securizarea unor obiective strategice. Asasinarea presedintelui a declansat unele tulburari civile in Haiti. Starea de urgenta ramane in vigoare in toata tara.
„Dupa asasinarea presedintelui, ne-am gandit ca mercenarii ar putea distruge unele infrastructuri pentru a crea haos in tara. In cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat al SUA si cu responsabili ai ONU am facut aceasta solicitare", a declarat un oficial guvernamental.
SUA au declarat ca nu intentioneaza sa ofere asistenta militara „deocamdata”. Desi nu vor oferi trupe, vor trimite experti FBI pentru a ajuta la ancheta asupra asasinarii presedintelui. Si Columbia si-a trimis propriii agenti, in conditiile in care s-a spus ca marea majoritate a membrilor comandoului erau columbieni. Insa in Haiti sunt voci care sustin ca ei ar fi doar niste tapi ispasitori si ca adevaratul creier al atacului este autohton.