Ce este NATO

Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianta militara defensiva formata in 1949 de 12 tari, inclusiv SUA, Marea Britanie si Franta, pentru a contracara amenintarea expansiunii ruse sovietice postbelice in Europa.

Scopul tratatului era sa-i descurajeze pe sovietici sa atace democratiile liberale care nu aveau putere militara.

Garantia sa comuna de securitate se bazeaza pe articolul 5 din tratat, care prevede ca un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor si obliga membrii sa se apere reciproc in cazul unei agresiuni armate.

Islanda, de exemplu, nu are o armata permanenta.

De ce nu sunt Finlanda si Suedia deja in NATO
In timp ce alte tari nordice precum Norvegia, Danemarca si Islanda au fost membre de la infiintarea aliantei in 1952, Suedia si Finlanda nu s-au alaturat pactului din motive istorice si geopolitice.

Atat Finlanda, care si-a declarat independenta fata de Rusia in 1917 dupa revolutia bolsevica, cat si Suedia au adoptat pozitii neutre de politica externa in timpul Razboiului Rece, refuzand sa se alinieze cu Uniunea Sovietica sau cu Statele Unite.

Pentru Finlanda, acest lucru s-a dovedit mai dificil, deoarece impartea o granita masiva cu o superputere autoritara. Pentru a mentine pacea, finlandezii au adoptat un proces pe care unii l-au numit „finlandizare”, in care liderii au dat curs cererilor sovietice din cand in cand, scrie CNN.

Ele au aderat la Uniunea Europeana in 1995 si si-au aliniat treptat politicile de aparare cu Occidentul, evitand totodata aderarea la NATO.

Fiecare tara a avut motive diferite pentru a evita semnarea pactului NATO in tandem cu UE.

Pentru Finlanda, a fost mai mult geopolitic.

Preocuparile Finlandei au fost in mare masura practice: imparte o granita de 1.300 km cu Rusia, si-a declarat independenta in 1917 dupa mai mult de un secol sub conducerea Moscovei in perioada tarista, iar armata sa a luptat de doua ori impotriva fortelor sovietice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial inainte de a ceda aproximativ 10% din teritoriul sau.

„Finlanda a fost tara expusa, iar noi am fost tara protejata”, a spus fostul premier suedez Carl Bildt pentru CNN intr-un interviu alaturi de fostul premier finlandez Alexander Stubb.

Desi este o natiune independenta, geografia Suediei o plaseaza in acelasi „mediu strategic” ca pe vecina sa, a spus Bildt.

„Impartasim ideea ca o cooperare stransa ne va aduce beneficii pentru ambele” state, a declarat actualul prim-ministru suedez, Magdalena Andersson, la o conferinta de presa luna trecuta, alaturi de omologul sau finlandez, Sanna Marin.

Ambele state au considerat ca aderarea la alianta ar reprezenta o provocare inutila a Moscovei si, prin urmare, au urmat mult timp politici de neutralitate, apoi de nealiniere, pentru a evita antagonizarea unei puteri regionale majore.

Un acord de prietenie, cooperare si asistenta reciproca din 1948 cu Rusia a izolat militar Finlanda de Europa de Vest, desi destramarea Uniunii Sovietice si aderarea la UE i-au permis de atunci sa iasa din umbra Rusiei.

Opozitia Suediei fata de aderarea la NATO a fost mai mult ideologica. Politica sa externa postbelica s-a concentrat pe dialogul multilateral si pe dezarmarea nucleara si s-a vazut de mult timp ca un mediator pe scena internationala, eliminand armata dupa incheierea razboiului rece.

A reintrodus recrutarea si a sporit cheltuielile pentru aparare de cand Rusia a anexat Crimeea in 2014, dar multi din politica de stanga suedeza raman suspiciosi fata de agenda NATO condusa de SUA si sustin ca apartenenta la NATO nu va face decat sa creasca tensiunile regionale, potrivit The Guardian.

Ce ar insemna pentru Finalnda si Suedia aderarea la NATO
Fostul premierul suedez Carl Bildt a spus ca nu vede sa se construiasca noi baze militare mari in niciuna dintre tari, daca ar adera la NATO. El a spus ca aderarea la alianta ar insemna probabil mai multa pregatire si planificare militara comuna intre Finlanda, Suedia si cei 30 de membri actuali ai NATO. Fortele suedeze si finlandeze ar putea participa si la alte operatiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinationale.

„Vor fi pregatiri pentru situatii neprevazute, ca parte a descurajarii oricaror aventuri la care s-ar putea gandi rusii”, a spus Bildt. „Schimbarea reala va fi destul de limitata”.

Finlanda indeplineste deja tinta NATO de cheltuieli pentru aparare de 2% din PIB, in timp ce Suedia este pe cale de a face acelasi lucru.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus ca Finlanda si Suedia ar fi primite „cu bratele deschise” daca vor aplica si ca procesul de aderare va fi rapid, desi ratificarea oficiala de catre toti membrii aliantei ar putea dura cateva luni.

Din punct de vedere militar, adaugarea fortelor armate ale Finlandei si Suediei ar reprezenta un impuls major pentru activele NATO in nordul Europei, umpland o gaura in apararea aliantei prin dublarea lungimii granitei cu Rusia si imbunatatirea securitatii si stabilitatii in regiunea baltica.

De ce razboiul din Ucraina a schimbat pozitia celor doua tari si acum vor aderarea la NATO
Invazia Ucrainei de catre Rusia a fost ultima picatura care a impins Suedia si Finlanda catre calea NATO.

Daca Kremlinul a fost dispus sa invadeze Ucraina, o tara cu 44 de milioane de oameni, un PIB de aproximativ 516 milioane de dolari si o forta armata de 200.000 de soldati activi, ce l-ar impiedica pe Putin sa invadeze tari mai mici precum Finlanda si Suedia?

„Totul s-a schimbat cand Rusia a invadat Ucraina”, a spus Sanna Marin in aprilie. „Gandirea oamenilor din Finlanda, de asemenea, din Suedia s-a schimbat si s-a schimbat foarte dramatic”.

De la invazia rusa a Ucrainei in februarie, sprijinul public pentru aderarea la NATO in Finlanda a crescut de la aproximativ 30% la aproape 80% in unele sondaje. Majoritatea suedezilor aproba, de asemenea, ca tara lor sa se alature aliantei, potrivit sondajelor de opinie de acolo.

„Aderarea noastra la NATO a fost decisa pe 24 februarie, la ora 5 dimineata, cand Putin si Rusia au atacat Ucraina”, a spus Stubb. „Finlanda si Suedia nu s-ar fi alaturat fara acest atac”.

Oficialii din Suedia si Finlanda si-au exprimat, de asemenea, frustrarea ca, in perioada premergatoare razboiului din Ucraina, Rusia a incercat sa ceara garantii de securitate de la NATO ca alianta sa inceteze extinderea spre est. O astfel de concesiune, insa, i-ar fi dat efectiv Rusiei puterea de a dicta politicile externe ale vecinilor sai, luandu-le capacitatea de a-si alege propriii aliati si parteneri.

Rusia, a declarat ministrul suedez al Apararii Peter Hultqvist pentru CNN, doreste „o influenta reala in alegerile de securitate din Europa”.

"Ei vor o influenta asupra tarilor din vecinatate. Si acest lucru este total inacceptabil pentru Suedia".

Ce urmeaza pentru Finlanda si Suedia?

Presedintele, prim-ministrul si ministrii seniori ai cabinetului Finlandei se vor intalni duminica pentru a lua o decizie oficiala cu privire la depunerea unei cereri. Asta, dupa ce Sauli Niinisto si premierul Sanna Marin au spus ca tara trebuie solicite aderarea la alianta militara NATO „fara intarziere"

O decizie pozitiva va fi apoi prezentata parlamentului pentru aprobare la inceputul saptamanii viitoare.

Social-democratii guvernului din Suedia au fost impartiti in aceasta chestiune si sunt in plina consultare interna, urmand a fi luata o decizie tot duminica. Partidul este asteptat sa sustina calitatea de membru.

Presa suedeza a anuntat ca o decizie finala a guvernului va fi luata luni, iar o cerere oficiala de aderare va fi depusa la scurt timp dupa aceea. Multi analisti cred ca cele doua tari vor aplica simultan.

Cum a reactionat Rusia?
Rusia a criticat decizia. Ministerul sau de Externe a declarat ca Finlanda a adoptat o „schimbare radicala” in politica externa care va forta Rusia sa ia „masuri de retorsiune, atat de natura militaro-tehnica, cat si de alta natura”.

Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus ca „extinderea NATO nu face lumea mai stabila si mai sigura”. El a adaugat ca reactia Rusiei va depinde „de cat de departe si de cat de aproape de granitele noastre se va deplasa infrastructura militara”.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.