De ce spun criticii că războiul lui Trump în Iran poate fi „cea mai proastă decizie de politică externă din istorie”

Decizia lui Donald Trump de a lansa un război în Iran, fără să le explice prea multe americanilor – și Congresului – a alimentat atacuri interne vehemente în rândul clasei politice.

Criticii au remarcat că președintele a evitat să le vorbească prea mult cetățenilor despre Iran în discursul despre starea națiunii de marți noapte, oferind în schimb un clip video de opt minute, sâmbătă dimineață, în timp ce forțele SUA lansau deja atacurile.

Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, a solicitat Congresului să se reunească și administrației să informeze senatorii cu privire la intervenția militară, în vreme ce democratul Mark Warner, senator din Virginia și vicepreședinte al comisiei speciale pentru informații, a calificat atacurile drept „o decizie cu consecințe grave, care riscă să atragă Statele Unite într-un alt conflict de amploare în Orientul Mijlociu”.

Senatorul Ruben Gallego, democrat din Arizona, a condamnat, de asemenea, acțiunea ca fiind „ilegală”.

Iar Thomas Massie, republican din Camera Reprezentanților, a subliniat că nu este de acord cu războiul: „Asta nu e America pe primul loc”.

Două rezoluții, inițiate cu sprijin bipartizan, erau programate la vot în Senat și Camera Reprezentanților, cu scopul de a-l împiedica pe Trump să lanseze un război în Iran fără acordul Congresului.

Massie, care a inițiat rezoluția din Camera reprezentanților alături de democratul Ro Khanna, a scris pe X că va colabora cu colegul său pentru a forța un vot pe tema războiului din Iran.

Rumoare în lumea MAGA

Într-o reacție dură pentru ABC News, și jurnalistul Tucker Carlson – un susținător al mișcării MAGA a lui Trump – a criticat sâmbătă intervenția militară, catalogând-o drept „dezgustătoare și malefică”.

Comentariile lui Carlson reflectă o opinie răspândită printre mulți dintre susținătorii lui Trump, potrivit căreia politica externă „America first” pe care o promovează ar trebui să excludă implicări militare pe termen nelimitat, precum invazia din Irak din 2003, pe care președintele însuși a criticat-o în repetate rânduri ca fiind o greșeală.

Carlson nu a fost singurul din lumea MAGA care a criticat războiul.

Însă Lindsey Graham, senatorul republican din Carolina de Sud și loial susținător al lui Trump, a lăudat atacurile în termeni entuziaști, considerându-le un moment istoric de cotitură.

„Sfârșitul celui mai mare stat sponsor al terorismului se apropie. Dumnezeu să-l binecuvânteze pe președintele Trump, armata noastră și aliații noștri din Israel”, a scris el.

„Atacul lui Trump asupra Iranului este nesăbuit”

Dacă pozițiile editorialiștilor de pe Fox News au fost încurajatoare pentru Trump – unul spunând că „istoria e de partea președintelui” – poziția cotidianului New York Times a fost una mult mai critică.

„Atacul lui Trump asupra Iranului este nesăbuit”, a titrat textul asumat de board-ul editorial al ziarului.

„În campania prezidențială din 2024, Donald Trump le-a promis alegătorilor că va pune capăt războaielor, nu că le va începe. În ultimul an, el a ordonat însă atacuri militare în șapte țări. Apetitul său pentru intervenții militare crește pe măsură”, a observat New York Times.

Jurnaliștii au observat că Trump a lansat intervenția militară fără să ceară aprobarea Congresului și fără să le explice americanilor care sunt scopurile sale.

„Abordarea lui Trump față de Iran este nesăbuită. Obiectivele sale sunt neclare. El nu a reușit să obțină sprijinul internațional și intern necesar pentru a maximiza șansele unui rezultat pozitiv. A ignorat atât legislația internă, cât și cea internațională în materie de război”, au mai scris jurnaliștii New York Times.

Editorialul recunoaște pe deplin toxicitatea regimului iranian și nu deplange moartea lui Ali Khamenei, ba chiar admite că pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, o intervenție militară poate fi necesară.

Dar amintește totodată că Trump a asigurat anul trecut că instalațiile nucleare au fost complet distruse, „o contradicție care subliniază cât de puțină importanță acordă el obligației sale de a spune adevărul atunci când angajează forțele armate americane în luptă”.

„Eșecul lui Trump de a articula o strategie pentru acest atac a creat un nivel șocant de incertitudine. Atacul a reușit să ucidă un dictator brutal, dar rămâne neclar ce va urma”, mai scrie New York Times.

„O invitație iresponsabilă la anarhie și haos”

Dincoace de Atlantic, publicații conservatoare precum The Telegraph l-au încurajat pe Trump să termine treaba și să înlăture complet regimul iranian.

Simon Tisdall, comentator pe probleme de politică externă pentru The Guardian, a observat însă că asemenea predecesorilor săi, Trump a folosit minciunile și exagerările cu privire la amenințarea iraniană pentru a justifica atacul, ignorând astfel legea internațională și opinia publică.

Comentatorul scrie că Trump a fabricat o criză, bazată pe minciuni, și s-a pus efectiv într-o situație fără ieșire, prin mobilizarea militară din Orientul Mijlociu, folosind în același timp negocierile diplomatice ca o șaradă.

Tisdall nu vede cu ochi buni nici invitația adresată de Trump protestatarilor iranieni, îndemnați să-și revendice țara, observând că este neclar dacă această schimbare de regim este deocamdată posibilă.

În plus, spune el, acest apel „este o invitație iresponsabilă la anarhie și haos. Ar putea declanșa fragmentarea statului iranian în numeroasele sale componente etnice și religioase și un război civil catastrofal care ar atrage statele din regiune”.

„Nu putem ști unde va duce acest atac nesăbuit, dar noi semințe ale urii vor fi semănate, noi răzbunări teroriste vor urma și, în cele din urmă, puține vor fi obținute”, a scris el.

Corespondentul The Guardian la Washington, David Smith, a abordat la fel de critic intervenția militară. „Trump concurează cu Bush pentru cea mai proastă decizie de politică externă din istorie”, a scris el.

În vizor a fost tot clipul postat de Trump.

„În decurs de opt minute, Trump a răsturnat jumătate de secol de politică externă americană, a renunțat la promisiunea sa din campania electorală de a evita riscul unor războaie fără sfârșit și l-a lăsat pe șeful FIFA, Gianni Infantino, să dea explicații despre motivul pentru care i-a acordat lui Trump un premiu de pace inventat”, a scris jurnalistul The Guardian.

Bush, a scris Smith, a târât SUA într-un război tragic în Irak în 2003, care a costat sute de mii de vieți și trilioane de dolari și care a fost recent desemnat de think-tank-ul „Council on Foreign Relations” drept cea mai proastă decizie de politică externă din istorie.

„Trump pare hotărât să revendice acest titlu cu un alt act de schimbare a unui regim din Orientul Mijlociu”, scrie jurnalistul The Guardian, observând că, spre deosebire de Bush, Trump nici nu s-a obosit să justifice intervenția militară.

Smith l-a citat și pe senatorul democrat Ruben Gallego, un veteran al războiului din Irak, care a răspuns avertismentului lui Trump cum că este posibil ca unii militari americani să-și piardă viața.

„Omul care a fugit de recrutare este dispus să sacrifice copii din clasa muncitoare. Ce generos din partea lui!”, a spus Gallego.