Decizia Washingtonului de a sancționa Lukoil şi Rosneft a creat haos în ţările UE în care sunt prezente cele mai mari două companii petroliere ruseşti - VIDEO

România şi Bulgaria sunt într-o cursă contracronometru pentru a împiedica închiderea rafinăriilor lor de petrol critice deţinute de Lukoil înainte ca sancţiunile SUA împotriva proprietarilor ruşi să intre în vigoare la sfârşitul acestei luni, scrie Politico. 

Ieri, parlamentarii bulgari au aprobat un nou proiect de lege care ar permite guvernului să numească un administrator al rafinăriei Burgas, deţinută de Lukoil, acordându-i acestuia puteri extinse pentru a prelua controlul operaţional al instalaţiei, a aproba vânzarea acesteia şi a o naţionaliza, dacă este necesar. România – unde se află rafinăria Petrotel a Lukoil – nu a luat încă o decizie oficială. 

Dar Bucureştiul ia în considerare şi solicitarea unei „prelungiri a termenului de aplicare a sancţiunilor”, în timp ce îşi elaborează propriul răspuns, a declarat pentru POLITICO un oficial guvernamental de rang înalt, care a dorit să rămână anonim.

Cristian BUȘOI, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI, ROMÂNIA: „Ministerul energiei analizează în aceste moment diverse scenarii de lucru, în ceea ce privește implementarea sancțiunilor anunțate de administrația SUA. Sunt mai multe soluții, una ar fi cea de a vedea cum facem implementarea. Alta ar fi să vedem în ce măsură operațiunile din România pot fi preluate de companii, evident, nu prin naționalizare, nu prin acțiuni în afara legii.”

Din punct de vedere tehnic, obţinerea de derogări sau numirea unui administrator susţinut de stat pentru rafinării nu ar trebui să fie o problemă, scrie POLITICO.

Cu toate acestea, scenariul cel mai pesimist – în care rafinăriile îşi încetează activitatea – ar avea consecinţe foarte diferite pentru cele două ţări. Instalaţia din România furnizează aproximativ 20% din combustibilul ţării, a explicat un analist energetic de la Expert Forum. O închidere ar provoca, prin urmare, „câteva luni” de creşteri uşoare ale preţurilor în România, în timp ce ţara se grăbeşte să găsească importuri de înlocuire. Închiderea ar putea afecta exporturile către Moldova, mai spun analiștii. 

Ieri, guvernul de la Chișinău a prezentat propria propunere de cumpărare a activelor Lukoil din ţară, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, de la Aeroportul din Chișinău, şi a declarat că a solicitat Washingtonului amânarea sancţiunilor.

Dorin JUNGHIETU, MINISTRUL ENERGIEI: „Cunoaștem că Lukoil deține acolo infrastructura de depozitare și de transport și încărcare a combustibilului de aviație și corespunzător pentru a ne asigura că activitatea aeroportului nu este influențată, am decis să venim cu un set de măsuri pentru a asigura continuitatea călătoriilor.”

Un răspuns din partea Lukoil nu a venit deocamdată. Data-limită pentru această ofertă este 17 noiembrie, având în vedere că de la 21 noiembrie, intră în vigoare sancțiunile SUA, și, respectiv, Lukoil nu va mai putea activa. Autoritățile nu au anunțat ce măsuri vor fi luate dacă Lukoil refuză să-și vândă depozitul de la Aeroport, care alimentează avioanele la sol, precizând că poartă discuții cu Bulgaria și România pentru a găsi alternative de furnizare a benzinei, motorinei și kerosenului. 

Lukoil deținea monopolul asupra combustibilului pentru avioane la Aeroportul Internațional Chișinău, fiind singurul furnizor și controlând întreaga infrastructură de stocare și alimentare. Pe piața de reglementare, Lukoil acoperă necesitatea de produse petroliere în proporție de circa 40 la sută și are peste 100 de benzinării, din cele aproape 570 de stații PECO din Moldova.