Războiul din Ucraina a ridicat chestiuni geopolitice la Marea Neagră. Acum UE vrea să înfiinţeze un hub maritim de securitate pentru paza infrastructurii critice şi transportului naval din zonă. Dar detaliile sunt vagi, scrie Deutsche Welle.

Comisia Europeană vrea să intensifice prezenţa UE la Marea Neagră, o regiune strategică importantă, diminuând influenţa Rusiei printr-o colaborare mai strânsă cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Turcia, Azerbaidjan şi Armenia.

"Împotriva repetatelor încălcări ale spaţiului aerian de către Rusia, a atacării porturilor şi a coridoarelor de transport naval, miezul acestui efort va fi ameliorarea securităţii în regiune", a declarat înalta reprezentantă UE pentru politică externă, Kaja Kallas, miercuri la Bruxelles, prezentând presei noua strategie pentru regiune.

Şapte ţări sunt riverane la Marea Neagră, inclusiv două membre ale UE, România şi Bulgaria. Celelalte sunt Georgia, Turcia, Ucraina şi Rusia. Republica Moldova are acces la Marea Neagră prin Dunăre.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marea Neagră a fost teatru de lupte şi Rusia a blocat acolo exporturile de cereale ale Ucrainei, foarte importante pentru securitatea alimentară globală.

Mai recent, UE a început să se teamă de potenţiale atacuri ruseşti asupra infrastructurii submarine critice cum ar fi cabluri de internet şi comunicaţii precum şi de aşa-numita "flotă fantomă" a Rusiei, care ajută această ţară să eludeze sancţiunile UE pentru exporturile sale de petrol, a mai declarat Kallas.

Ce propune UE?

În general planul se bazează pe cooperare în comerţ, energie şi transporturi.

Cel mai concret aspect al noii propuneri este înfiinţarea "unui hub de securitate maritimă" care să amelioreze "cunoaşterea situaţiei şi schimbul de informaţii în Marea Neagră, monitorizarea în timp real din spaţiu şi până pe fundul mării, avertizarea timpurie privind potenţiale ameninţări şi activităţi ostile", se arată în document.

Kallas a declarat că ar putea ajuta şi la monitorizarea unui potenţial acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina. Un alt obiectiv este sprijinirea edificării unei infrastructuri regionale de transport în parte "pentru a îmbunătăţi mobilitatea militară astfel încât trupe şi echipamente să ajungă acolo unde este nevoie de ele şi când este nevoie de ele", a mai precizat Kallas.

Totuşi, nu este clar unde va fi amplasat acest hub şi nici care ţări vor fi implicate în înfiinţarea sa. De asemenea nu se ştie ce finanţare va fi alocată acestui proiect.

Cum vor răspunde ţările de la Marea Neagră?

În timp ce majoritatea ţărilor de la Marea Neagră, în afară de Rusia, au o bună colaborare cu UE, unele sunt mai apropiate de blocul comunitar decât altele.

Guvernele Ucrainei şi Republicii Moldova vor să adere la UE. Şi Georgia şi Turcia sunt candidate la UE, deşi procesul lor de aderare este în prezent îngheţat. Armenia s-a apropiat de UE în ultimii ani, în vreme ce Azerbaidjanul are relaţii foarte complexe cu Rusia şi UE.

Turcia este un partener apropiat al UE şi membru al alianţei NATO, dar în calitate de puternic jucător regional are şi ea propriile sale interese, care trebuie luate în considerare.

La fel ca Rusia, şi Turcia are interesul să ţină SUA şi alte ţări membre NATO departe de Marea Neagră, a explicat Stefan Meister, director în cadrul German Council on Foreign Relations (DGAP). Ankara îşi face datoria faţă de NATO dar încearcă să nu provoace Rusia, a adăugat el.

Ankara "percepe Rusia ca pe o ameninţare la adresa securităţii, sprijină Ucraina în război şi nu este de acord cu anexarea Crimeei de către Rusia", a declarat Meister pentru DW. "Dar beneficiază de sancţiunile occidentale, cumpără în continuare resurse din Rusia şi beneficiază de pe urma comerţului cu Ucraina".

Relaţiile UE cu regiunea Mării Negre s-au schimbat

UE a început să fie mai puternic interesată de regiunea Mării Negre, dominate prin tradiţie de Rusia şi Turcia, după aderarea la blocul comunitar a României şi Bulgariei, în 2007. Dar nu este singură. Şi China şi-a sporit prezenţa în zonă. Anul trecut guvernul georgian i-a încredinţat unui conglomerat din China sarcina să construiască un port de mare adâncime la Ankalia. Din conglomerat fac parte şi entităţi supuse sancţiunilor americane.

"Cu 10 ani în urmă implicarea UE era mai puţin strategică, şi prezenţa Chinei era mult mai redusă", a declarat Tinatin Akhvlediani, cercetător în cadrul Centrului European pentru Studii Politice de la Bruxelles. "Astăzi eşuarea încercărilor de strângere a legăturilor cu ţările din zonă va avea costuri reale pentru ponderea economică a Europei şi pentru securitatea ei", a afirmat el.

Meister a mai subliniat că Marea Neagră se află acum "în centrul securităţii europene şi este crucială pentru conectarea cu alte regiuni, cum ar fi Caucazul de Sud, Marea Caspică, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu".

Miercuri, Comisia Europeană a mai comunicat că următorul pas va fi o reuniune a miniştrilor din statele UE şi din ţări de la Marea Neagră, pentru discuţii vizând avansarea acestui proiect.