Invierea Domnului este cea mai importanta sarbatoare in calendarul crestin, fiind insotita, in Romania, de numeroase traditii si obiceiuri, unele mostenite din generatie in generatie. Prin si pentru aceste traditii, unele dintre cele mai frumoase din lume, sarbatoarea Invierii este prilej de reunire a familiei in jurul mesei cu preparate traditionale, este motiv de bucurie si de optimism.

In noaptea de Inviere, credinciosii obisnuiesc sa mearga la biserica, sa ia lumina si sa cante Invierea Domnului. Oamenii aduc acasa „lumina” – lumanarea aprinsa direct de la cea aprinsa de parinte in Altar – , unii obisnuiesc sa faca o cruce mica pe pragul de sus al usii gospodariei sau pe peretele dinspre rasarit, afumandu-l cu lumanarea, iar cei mai multi pastreaza lumanarea de la Paste si o aprind peste an, in cazul unor mari necazuri, boli sau in situatia unor feneomene meteo extreme.

O credinta larg raspandita in Romania este aceea ca cei care pleaca din aceasta lume in ziua de Paste merg direct in rai, portile acestuia fiind deschise in aceasta zi, si, de asemenea, avand in vedere ca cerurile se deschid, sufletele raposatilor se intorc acasa, pentru a-i proteja pe cei dragi.

De asemenea, cei nascuti in ziua de Paste se spune ca vor avea o viata luminata si plina de noroc.

Invierea Domnului, Manastirea Pasarea. AFP PHOTO/ DANIEL MIHAILESCU /

Masa de Paste este construita in jurul preparatelor din carne de miel – ciorba, friptura sau drob – simbolul Mantuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.

Un alt simbol al sarbatorii il reprezinta Pasca preparata de obicei sambata dimineata, care este dusa spre sfintire la biserica la slujba de Inviere, alaturi de cosul bucatelor preparate pentru sarbatoare. A doua zi dimineata, unii credinciosi, mananca din sfanta Pasca in loc de anafura sau Sfintele Pasti.

Se spune ca de Inviere este bine ca oamenii sa fie imbracati cu o haina noua, care ar simboliza purificarea.

De asemena, nu este bine ca de Inviere sa se doarma, fiindca restul anului va aduce somnolenta, ghinion sau recolte slabe.

In ziua de Pasti se mai spune ca nu e bine sa se consume oul cu sare, fiindca autorul va transpira tot anul, iar Pasca, sau anafura sunt considerate tamaduitoare daca se pastreaza peste an bucatele din acestea.

Tot legat de ou, se spune ca masa de Pasti trebuie sa se incepa cu consumul unui ou, existand credinta ca astfel trupul va fi sanatos intreg anul, apoi peste – pentru a fi sprinten precum acesta – si mai apoi pasare – pentru a fi usor ca aceasta.

O alta traditie arata ca daca in ziua de Pasti prima persoana care intra in gospodarie este barbat, acolo va exista noroc peste an.

Acestea sunt traditii si obiceiuri larg raspandite la nivelul tarii in comunitatea crestin-ortodoxa.

Invierea, la cimitirul din Herasti / DANIEL MIHAILESCU / AFP PHOTO /

In afara acestora exista traditii particulare intalnite in anumite regiuni geografice sau in anumite comunitati.

Spre exemplu, in Moldova, in noaptea de Inviere, dupa slujba de la miezul noptii, credinciosii obisnuiesc sa insoteasca momentul Invierii prin pocnitori care semnifica alungarea spiritelor rele.

Cosul de bunatati care se duce la sfintit la biserica este pregatit strict dupa cele transmise din mosi-stramosi: aici sunt asezate, alaturi de bucate, seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi – simboluri ale bucuriei de peste an. Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, bani, flori, sfecla rosie cu hrean si ouale rosii. De asemenea, cosul este acoperit cu un pled cusut cu modele specifice zonei.

Exista o simbolistica specifica pentru sfintirea celorlalte componente ale cosului cu bunatati: macul este aruncat in rau pentru a alunga seceta, sarea aduce belsug peste an, zaharul sfintit este element tamaduitor pentru vitele bolnave, ceapa si usturoiul au rol de protectie impotriva insectelor, faina se presara pe camp pentru ca rodul graului sa fie cel asteptat.

Manastirea Pasarea /AFP PHOTO DANIEL MIHAILESCU /

Tot in Moldova exista traditia ca fetele nemaritate sa mearga la biserica si sa spele clopotnita cu apa neinceputa, iar dimineata trebuie sa se spele cu aceasta pe fata existand credinta ca astfel vor fi curtate de baietii „de insurat” din localitate. La randul lor, flacaul care iubeste o fata nemaritata trebuie sa mearga la casa acesteia si sa-i ofere un ou rosu.

In unele zone din Moldova exista traditia ca in dimineata Invierii, preotul sa mearga pe la casele oamenilor – asezati in forma de cerc, cu lumanari aprinse – pentru a sfinti cosul cu bucatele pascale.

In zona Bihorului, exista o traditie care arata ca oul impodobit de Paste prevesteste norocul: daca dupa 40 de zile acesta nu se strica, atunci persoana va fi norocoasa.

Tot in aceasta zona, in Joia Mare, se aprind focurile sacre ale Invierii in cimitire si tot in aceasta zi exista obiceiul de a arunca oua la tinta.

La incondeierea oualor in Joia Mare, bihorenii folosesc un instrument specific numit „bijorca”.

In Apuseni, femeile merg la cimitir in noaptea Invierii sa aprinda lumanari la morminte, iar prima zi de Paste incepe cu impartasania cu pasca, dupa ce credinciosii se spala cu apa in care a fost pus un ou rosu, o moneda de aur si urzica.

Tot in Apuseni, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce la cimitir si este pazita de feciori. Este simbolul luptei intre „hoti” si „pagubasi”, iar cei care pierd sunt datori cu un „ospat”, pregatit fie de cei care au incercat sa fure toaca si nu au reusit, fie de cei care nu au fost in stare sa o pazeasca.

In Tara Barsei, exista obiceiul „Junilor Brasovului” – din Duminica Tomii – in care grupuri de tineri, asemanatoare colindatorilor sau calusarilor, strang oua de la tinerele fete, dupa care, la Pietrele lui Solomon – aflate in zona Scheii Brasovului – la picnic, incep diferite concursuri.

Traditii prezentate in cadrul ‘Targului traditional de Paste’, eveniment organizat de Muzeul National al Satului ‘Dimitrie Gusti’, in Aeroportul International ‘Henri Coanda’.

In zona Valea Ariesului exista obiceiul „rostogolitului oualor” care sunt lasate sa cada spre o gaura din pamant.

In zona Lapusului din Maramures, in duminica Pastelui copiii merg la prieteni si la vecini – iar pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului – si anunta Invierea Domnului, iar fiecare gazda daruieste cate un ou rosu.

In satele din Transilvania, in prima zi de Paste, baietii merg la udat cu parfum la casele fetelor de maritat, „ca sa nu se vestejeasca” – obicei care semnifica inflorirea si fecunditatea – , iar fetele ii rasplatesc cu oua rosii, sau cozonac.

In zona judetului Calarasi, cosul pascal pentru sfintit contine, pe langa bucate, si un cocos alb, existand traditia ca atunci cand cocosul canta sa insemne ca Hristos a Inviat, iar cel mai norocos este acela al carui cocos canta primul. Dupa slujba exista obiceiul ca toti cocosii sa fie daruiti oamenilor saraci.

/ AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU

Sursa: Rador.ro