Partenerii comerciali ai Statelor Unite au evitat în cea mai mare parte să riposteze la războiul comercial declanșat de Donald Trump, permițând unui președinte ironizat pentru că „cedează mereu” să adune aproape 50 de miliarde de dolari în venituri suplimentare din taxele vamale, cu costuri minime, scrie miercuri publicația britanică Financial Times într-un articol în care titrează că țările din jurul lumii s-au arătat „lașe” în a-l înfrunta pe liderul de la Casa Albă, scrie hotnews.ro
La patru luni după ce Trump a lansat primul atac în războiul său comercial, doar China și Canada au îndrăznit să riposteze la impunerea de către Washington a unei taxe vamale generale de 10%, taxe vamale de 50% pentru oțel și aluminiu și de 25% pentru automobilele importate în SUA.
Veniturile obținute de SUA din taxe vamale au atins un nivel record de 64 de miliarde de dolari în al doilea trimestru al anului, cu 47 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2024, potrivit datelor publicate vineri de Departamentul Trezoreriei SUA.
Taxele vamale de retorsiune impuse de China asupra importurilor americane – cele mai susținute și semnificative decise de orice țară din jurul lumii – nu au avut același efect, veniturile totale obținute de Beijing din taxe vamale fiind cu doar 1,9% mai mari în mai 2025 față de anul anterior.
Coroborat cu o reacție limitată din partea Canadei, care nu a publicat încă datele vamale pe trimestrul al doilea, taxele impuse exporturilor americane la nivel global reprezintă o fracțiune infimă din veniturile obținute de SUA în aceeași perioadă.
Unii dintre ceilalți parteneri comerciali ai SUA au ales să nu răspundă cu măsuri similare, preferând să negocieze cu Trump pentru a evita taxele vamale și mai mari cu care acesta a amenințat.
Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial din lume, a planificat taxe vamale de retorsiune, dar a amânat în repetate rânduri aplicarea lor, condiționându-le acum de termenul-limită de 1 august impus de Trump pentru negocieri.
Nu doar americanii plătesc taxele vamale impuse de Trump
În plus, Financial Times citează experți în lanțurile de aprovizionare care afirmă că costul taxelor vamale impuse de Trump nu este suportat exclusiv de consumatorii americani, întrucât mărcile internaționale caută să distribuie impactul creșterilor de prețuri la nivel global, pentru a minimiza efectele asupra pieței din SUA.
Simon Geale, vicepreședinte executiv la Proxima, o firmă de consultanță în lanțuri de aprovizionare, afirmă că mărci importante precum Apple, Adidas și Mercedes vor încerca să atenueze efectele scumpirilor.
„Mărcile globale pot absorbi parțial costurile taxelor vamale prin surse de aprovizionare mai eficiente și economii operaționale, dar majoritatea vor trebui distribuite în alte piețe deoarece consumatorii americani pot accepta o creștere de 5%, dar nu de 20% sau chiar 40%”, afirmă analistul.
Însă, în ciuda faptului că taxele vamale percepute de SUA au atins niveluri nemaivăzute din anii 1930, lipsa unei reacții ferme din partea lumii a prevenit o spirală de măsuri de retorsiune de tipul celei care a distrus comerțul mondial între cele două războaie mondiale.
În pofida verdictului dur pus de jurnaliștii de la Financial Times, unii dintre economiștii consultați susțin că poziția dominantă a SUA ca cea mai mare piață de consum din lume, combinată cu amenințările lui Trump de a dubla taxele vamale împotriva țărilor care răspund cu aceeași monedă, a însemnat că pentru majoritatea țărilor decizia de a ceda nu a fost lașitate, ci un calcul economic rațional.
Modelările realizate de firma de consultanță Capital Economics arată că un război comercial cu o escaladare ridicată, în care rata medie a taxelor vamale reciproce ar atinge 24%, ar reduce în doi ani PIB-ul global cu 1,3%, comparativ cu doar 0,3% într-un scenariu de bază în care taxele vamale rămân la 10%.
„Spre deosebire de anii 1930, când țările aveau relații comerciale mai echilibrate, lumea de azi funcționează într-un sistem de tip roată cu spițe, cu SUA în centru”, afirmă Marta Bengoa, profesoară de economie internațională la City University din New York. „Asta face ca riposta economică să fie mai puțin dezirabilă pentru majoritatea țărilor, chiar dacă politic ar fi satisfăcătoare”, spune ea.
„UE se teme”
Alexander Klein, profesor de istorie economică la Universitatea Sussex, a adăugat că interesele pe termen scurt – reducerea expunerii la taxele vamale americane și minimizarea riscului de inflație – influențează majoritatea negocierilor cu Trump, oferind Casei Albe avantajul.
„Mi-ar plăcea să cred că liderii învață lecțiile istoriei, dar cred că e o speranță prea optimistă. Mai probabil, UE, Canada și multe alte guverne se tem de efectul negativ asupra lanțurilor de aprovizionare globale și de inflație, în caz de escaladare”, afirmă Klein. „Trump e mai puțin preocupat de asta, așa că profită”, consideră el.
Cel mai mare partener comercial al SUA, Mexicul, nu a ripostat după ce a fost lovit în martie de taxe vamale de 25% pentru exporturile neacoperite de Acordul SUA-Mexic-Canada. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a spus încă de la începutul negocierilor cu administrația Trump că preferă o înțelegere.
Eșecul lumii de a se uni și de a-l înfrunta colectiv pe Trump i-a oferit președintelui american și mai mult spațiu pentru a izola și presa state individuale. Săptămâna trecută, el a amenințat Brazilia cu suprataxe vamale de 50%, invocând în mare parte motive politice.
„Trump a arătat clar că este pregătit să ridice și mai mult taxele vamale în fața oricărei riposte”, afirmă Bengoa de la City University. „Multe țări au învățat din războiul comercial din 2018–2019 că riposta duce adesea la contra-ripostă, nu la soluții negociate”, mai afirmă acesta.
Europa nu vrea să piardă umbrela militară americană
În ceea ce privește UE, Financial Times notează că interesele divergente ale statelor membre, combinate cu temerile mai ample că o confruntare cu Trump ar putea submina garanțiile de securitate oferite Europei de SUA, au generat o prudență excesivă.
Surse care au discutat cu jurnaliștii de la FT sub protecția anonimității afirmă că decizia lui Trump de a amenința sâmbătă cu majorarea taxelor vamale pentru UE la 30% nu a provocat o reacție majoră la Bruxelles, în parte deoarece oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, au intervenit discret pentru a recomanda prudență.
Un oficial UE implicat în negocieri a adăugat că discuțiile nu au loc în vid, întrucât Europa caută sprijin american continuu pentru Ucraina. „Ele influențează întreg spectrul relațiilor SUA-UE, inclusiv cele de securitate”, a declarat acesta pentru FT.
Drept urmare, spre deosebire de China, care a răspuns Washingtonului cu aceeași monedă în aprilie, UE a amânat în mod repetat aplicarea pachetelor de măsuri de retorsiune, încercând să lase loc pentru o înțelegere cu Trump înainte de 1 august.
„Pe termen scurt are sens să nu ripostezi”
Diplomații spun că vom vedea probabil după 1 august, termenul-limită stabilit de Trump pentru negocieri, dacă lumea se va uni în cele din urmă pentru a-l confrunta pe președintele SUA.
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a declarat săptămâna aceasta că o taxă vamală de 30% asupra exporturilor UE ar lăsa blocul „fără nimic de pierdut”, deoarece comerțul transatlantic ar deveni „aproape imposibil”. El a adăugat că UE poartă discuții cu parteneri comerciali „cu aceeași viziune” despre posibile măsuri comune.
Creon Butler, șeful diviziei de economie globală la Chatham House, subliniază că, pe termen mai lung, lipsa ripostei ar oferi companiilor americane un acces relativ liber la lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce producătorii europeni și asiatici s-ar confrunta în continuare cu taxe vamale mari pentru a intra pe piața SUA.
„Calculul e între termen scurt și termen lung”, afirmă acesta. „Pe termen scurt are sens să nu ripostezi, dar pe termen lung, celelalte țări trebuie să decidă cât de departe sunt dispuse să meargă pentru a apăra lanțurile globale de aprovizionare din afara SUA”, atrage atenția economistul.