Trei ţări arabe din Golf, bogate în resurse energetice, se grăbesc să-şi transforme influenţa asupra lui Donald Trump în câştiguri tangibile, comentează CNN, scrie știrileprotv.ro

Preşedintele le vizitează în această săptămână în cadrul primului său turneu oficial de când a revenit la Casa Albă, un turneu care, în mod semnificativ, nu include şi Israelul lui Benjamin Netanyahu, prietenul lui Trump, ceea ce ar putea sugera că premierului israelian nu i-au mai rămas în mână prea multe cărţi de jucat, comentează CNN.

Donald Trump urmează să aterizeze marţi în Arabia Saudită, după care vor urma vizite în Qatar şi apoi în Emiratele Arabe Unite (EAU), vizite care se vor întinde până la 16 mai.

Aceste ţări au construit legături personale cu preşedintele SUA şi au promis colectiv investiţii de trilioane de dolari în SUA, în timp ce se prezintă ca intermediari-cheie în conflictele pe care Trump vrea să le rezolve, de la Gaza la Ucraina şi Iran. Acum, acestea sunt recompensate cu privilegiul de a găzdui primele vizite de stat ale lui Trump din cel de-al doilea mandat al său.

Având în vedere abordarea tranzacţională a lui Trump faţă de politica externă, cele trei state au multe de oferit.

„În cartea lui Trump, statele din Golf bifează toate căsuţele potrivite”, a declarat pentru CNN Hasan Alhasan, senior fellow pentru politica Orientului Mijlociu la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Bahrain. Acestea „promit să investească trilioane în economia SUA şi să cheltuiască sume colosale pe sistemele de armament americane”, arată analistul.

În spatele acestei strategii atent elaborate de a-l cuceri pe Trump se află dorinţa statelor din Golf de a-şi consolida şi oficializa poziţiile de parteneri indispensabili ai SUA în materie de securitate şi economie şi de a extrage cât mai multe beneficii pentru ele însele.

Relaţiile dintre SUA şi statele din Golf s-au îmbunătăţit semnificativ de la revenirea lui Trump la putere. Frustrate de percepţia lipsei de interes a SUA faţă de nevoile lor în timpul administraţiei Biden, Arabia Saudită şi EAU au căutat să îşi diversifice legăturile militare, tehnologice şi economice. Cu Trump în funcţie, ele văd ceea ce un oficial din Golf a numit o „oportunitate unică în viaţă” de a atinge obiectivele ţării sale. Din perspectiva lor, acum este momentul să consolideze legăturile cu Washingtonul şi chiar „să-şi asigure privilegii mai mari în relaţia cu cea mai puternică naţiune din lume”, a declarat Ebtesam AlKetbi, fondator şi preşedinte al think tank-ului Emirates Policy Center din Abu Dhabi.

Fiecare dintre cele trei ţări pe care Trump le vizitează are propria listă de priorităţi şi doresc să obţină anumite lucruri de la SUA.

Pact de securitate între SUA şi Arabia Saudită

„Securitate, securitate şi securitate” este ceea ce Arabia Saudită şi alte state din Golf caută cel mai mult de la vizita lui Trump, a declarat Ali Shihabi, autor şi comentator pe teme politice şi economice din Arabia Saudită „Statele din Golf caută reasigurarea angajamentului de securitate al SUA faţă de stabilitatea Golfului”, a declarat Shihabi pentru CNN. „Trump are multe priorităţi şi se ştie că îşi pierde rapid interesul, iar ele vor să îl menţină angajat”, spune expertul.

Anul trecut, SUA şi Arabia Saudită au fost aproape de a finaliza un pact comercial şi de apărare de referinţă - dar acordul a fost blocat din cauza insistenţei Arabiei Saudite ca Israelul să se angajeze pe o cale către un stat palestinian.

Firas Maksad, director pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la Eurasia Group, a declarat pentru CNN că este probabil ca Trump să meargă mai departe cu acorduri majore indiferent de normalizare, despre care a spus că este „moartă”.

Riadul caută, de asemenea, cooperarea SUA pentru a dezvolta un program nuclear civil, dar acest lucru a fost blocat din cauza insistenţei sale de a îmbogăţi uraniul la nivel naţional - ceea ce a stârnit îngrijorări în SUA şi Israel cu privire la proliferarea armelor nucleare. Uraniul, atunci când este îmbogăţit la niveluri ridicate, poate fi utilizat pentru producerea de arme nucleare. Dar sprijinul Casei Albe pentru un program nuclear saudit ar putea permite firmelor americane să câştige contracte profitabile.

Riadul pare să prezinte relaţia sa cu SUA ca fiind una avantajoasă pentru ambele părţi. În martie, Trump a declarat că va merge în Arabia Saudită dacă aceasta va investi 1 trilion de dolari în SUA.

„Au fost de acord să facă asta, aşa că voi merge acolo”, a spus el. Deşi Arabia Saudită nu a confirmat această cifră, a anunţat în ianuarie planuri de extindere a comerţului şi a investiţiilor cu SUA cu 600 de miliarde de dolari în patru ani, cu potenţial pentru mai mult.

Dar pentru ca Riadul să se diversifice în afara petrolului, trebuie în continuare să vândă petrol - cu un profit considerabil - pentru a finanţa această tranziţie. Recentele scăderi ale preţurilor, determinate în parte de tarifele impuse de Trump, ameninţă să submineze aceste ambiţii. Trump a afirmat clar că doreşte scăderea preţurilor petrolului, ceea ce îl pune în contradicţie cu nevoia Arabiei Saudite de venituri ridicate pentru a-şi finanţa transformarea economică.

EAU şi dominaţia AI

Poate mai mult decât oricare alt stat din Golf, Emiratele Arabe Unite consideră că investiţiile sunt esenţiale pentru strategia sa de aprofundare a legăturilor cu SUA şi de asigurare a randamentelor - şi are bani pentru a susţine acest lucru. Printre cele mai bogate ţări din lume pe cap de locuitor, Emiratele Arabe Unite s-au angajat să investească trilioane de dolari în SUA. Abu Dhabi s-a autointitulat chiar „capitala capitalului”.

„Extinderea comerţului şi a investiţiilor este o modalitate de a consolida acest parteneriat strategic”, a declarat AlKetbi. „SUA rămân un garant esenţial al securităţii pentru regiunea Golfului, oferind în acelaşi timp o economie dinamică plină de oportunităţi şi capacităţi care se aliniază planurilor de dezvoltare pe termen lung ale Golfului”, arată expertul.

În martie, Emiratele Arabe Unite au anunţat un plan de investiţii de 1.400 de miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani, axat pe inteligenţă artificială, semiconductori, producţie şi energie. Investiţiile sale existente în SUA totalizează deja 1.000 de miliarde de dolari, potrivit ambasadei sale din Washington.

„Emiratele Arabe Unite văd o oportunitate unică în viaţă de a deveni un contributor semnificativ în IA şi tehnologie avansată”, a declarat pentru CNN Anwar Gargash, consilier diplomatic al preşedintelui EAU. „Angajamentul de a investi 1,4 trilioane de dolari se aliniază cu obiectivul EAU de a-şi diversifica economia de la dependenţa excesivă de hidrocarburi pentru a asigura prosperitatea ţării în viitor”, spune consilierul.

Dar nu va fi uşor pentru Abu Dhabi să îşi atingă obiectivul declarat de a deveni un lider mondial în domeniul inteligenţei artificiale până în 2031 fără microcipuri americane avansate.

În ultimele zile ale administraţiei fostului preşedinte Joe Biden, SUA au înăsprit restricţiile privind exporturile de inteligenţă artificială pentru a păstra tehnologia avansată departe de mâinile adversarilor străini, precum China, care urmau să intre în vigoare la 15 mai. EAU a fost una dintre ţările care s-au confruntat cu restricţii şi s-ar putea aştepta ca acestea să fie ridicate în timpul vizite lui Trump.

Joi, SUA au anunţat că Trump va anula un set de restricţii din era Biden.

Qatarul şi dipomaţia globlă

Qatarul este naţiunea arabă din Golf cu cele mai formalizate legături de securitate cu SUA. Acesta găzduieşte cea mai mare instalaţie militară americană din Orientul Mijlociu, pe care Departamentul de Stat o descrie ca fiind „indispensabilă” pentru operaţiunile militare americane din regiune.

Anul trecut, SUA au ajuns în mod discret la un acord prin care îşi prelungeşte prezenţa militară la baza întinsă din Qatar pentru încă 10 ani. De asemenea, a modificat un acord de cooperare în domeniul apărării încheiat în 1992 cu SUA, care este menit să consolideze şi mai mult parteneriatul lor în materie de securitate.

În 2022, administraţia Biden a desemnat, de asemenea, Qatarul drept aliat major non-NATO, un titlu acordat prietenilor apropiaţi care au relaţii de lucru strategice cu armata SUA.

Qatarul a fost un mediator-cheie într-o serie de conflicte - de la războiul din Gaza la Afganistan. Experţii spun că aceasta face parte dintr-un efort de a rămâne relevant în ochii Washingtonului.

„Statele din Golf văd medierea conflictelor ca pe o sursă de influenţă şi prestigiu”, a declarat Alhasan pentru CNN. „Au reuşit să îşi folosească rolul de mediatori pentru a se poziţiona ca parteneri indispensabili pentru agenda politică a lui Trump”.

Doha menţine, de asemenea, legături strânse cu noul preşedinte al Siriei, Ahmed al-Sharaa, care a încercat să îşi elibereze ţara de sancţiunile impuse de Occident timp de ani de zile.

Siria este de aşteptat să fie o problemă cheie pe care Qatarul o va ridica cu Trump atunci când acesta îl va vizita, a declarat joi pentru CNN un oficial care cunoaşte agenda. Doha face presiuni asupra administraţiei Trump pentru a ridica sancţiunile impuse Siriei în temeiul Legii Caesar, a declarat oficialul, adăugând că Qatarul este precaut cu privire la furnizarea oricărui sprijin financiar Siriei fără binecuvântarea Washingtonului.

Vizita lui Trump se referă în cele din urmă la ceea ce poate obţine de la cele trei state din Golf, au declarat experţii, adăugând că fiecare dintre cele trei ţări anticipează un set de noi acorduri care vor aduce beneficii ambelor părţi.

„Vine aici pentru că el crede că este în interesul economiei SUA, poate în interesul său şi al celor din jurul său, să aibă aceste acorduri aici cu Arabia Saudită, EAU şi Qatar”, a declarat Maksad. „Aşa că aşteptaţi-vă la anunţuri importante”, îndeamnă expertul.

Netanyahu priveşte de pe margine

Prima oprire a fost Riad. La doar câteva luni de la începutul noii sale administraţii, preşedintele Statelor Unite s-a întâlnit cu regele Arabiei Saudite, ca parte a unui efort de a impulsiona relaţiile cu lumea arabă. De acolo, a plecat spre o altă capitală regională, unde liderul lumii libere a ţinut un discurs despre o nouă viziune pentru Orientul Mijlociu. O escală în Israel a lipsit cu desăvârşire din itinerariu. Anul era 2009, iar preşedintele era Barack Obama.

Decizia sa de a nu-l vizita pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care tocmai revenise în funcţie, a fost privită ca o insultă. Aceasta a marcat începutul a ceea ce mulţi consideră până în prezent a fi relaţia fracturată a lui Obama cu Israelul, în special cu cel mai longeviv lider al ţării.

Dar, în timp ce preşedintele Donald Trump a plecat în prima sa vizită în regiune din al doilea mandat, acelaşi elefant stă în acelaşi colţ al Biroului Oval. Itinerariul lui Trump include Arabia Saudită - unde va ajunge marţi dimineaţă la ora locală - Qatar şi Emiratele Arabe Unite.

Casa Albă a numit-o o „întoarcere istorică în Orientul Mijlociu” şi a promis „o viziune comună de stabilitate, oportunitate şi respect reciproc”.

Încă o dată, Israelul nu figurează însă pe itinerar. Şi după ce Trump a luat prin surprindere Israelul de mai multe ori deja - anunţând discuţii cu Iranul, un acord cu rebelii houthi din Yemen şi discuţii directe cu Hamas - oficialii israelieni sunt îngrijoraţi că ar putea urma o altă surpriză.

Oficialii israelieni au încercat să se intereseze de posibilitatea unei escale la Ierusalim sau Tel Aviv în timpul turneului lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu această chestiune. Dar preşedintele a stins licărirea acestor speranţe săptămâna trecută, când a declarat că nu are planuri să se oprească în Israel. „O vom face la un moment dat”, a spus Trump. „Dar nu în această deplasare”, a spus Trump.

Puţine pârghii rămase

Trump ar fi putut fi convins să adauge vizita la itinerariul său dacă ar fi putut pretinde un fel de victorie, fie că este vorba de un acord de încetare a focului în Gaza, un plan de ajutor umanitar sau altceva. Dar, având în vedere că Israelul este pe cale să îşi extindă războiul în Gaza, nu există astfel de rezultate. Chiar şi după eliberarea ostaticului Edan Alexander, luni, perspectivele unei încetări globale a focului par încă îndepărtate.

„Fără rezultate, el nu vine (în Israel)”, a declarat sursa CNN.

Netanyahu s-a mândrit cu faptul că a fost primul lider mondial care l-a vizitat pe Trump în al doilea mandat al acestuia, în februarie. La a doua sa vizită, în aprilie, el a devenit primul lider care a încercat să înceapă negocierile pentru un nou acord comercial după ce Trump a anunţat tarife radicale asupra importurilor. Prim-ministrul a plecat de la Casa Albă fără un acord comercial şi cu o nouă preocupare: anunţul-şoc al lui Trump că SUA vor începe să negocieze un nou acord nuclear cu Iranul.

Problema pentru Netanyahu este că are puţine pârghii la Washington în acest moment, subliniază Alon Pinkas, un fost diplomat israelian.

„Netanyahu nu are nimic pe care Trump să îl dorească, de care să aibă nevoie sau (pe care) să i-l poată oferi, spre deosebire, să zicem, de saudiţi, de qatarioţi, (sau) de cei din Emirate”, a declarat Pinkas pentru CNN.

Naţiunile arabe bogate au promis trilioane de dolari în investiţii americane şi ar putea anunţa achiziţii majore de arme, pe care Trump le poate prezenta drept o victorie pentru producţia americană.

În ciuda anilor în care a fost probabil cel mai vocal susţinător internaţional al lui Trump, Netanyahu mai are puţine cărţi de jucat, spune Pinkas. Sub administraţiile democrate, Netanyahu s-a folosit de susţinătorii săi republicani pentru a pune presiune pe Casa Albă. Dar Netanyahu nu l-a criticat niciodată deschis pe Trump şi este puţin probabil să înceapă acum. „Nu are nimic acum”, punctează Pinkas.

Politica surprizelor

Pe măsură ce se apropia vizita lui Trump în regiune, îngrijorările oficialilor israelieni cu privire la ceea ce va aduce aceasta nu au făcut decât să crească.

În săptămânile premergătoare deplasării sale, Trump a făcut o serie de mişcări care l-au lăsat pe premierul israelian să pară doar un spectator frustrat. Trump a purtat negocieri cu Iranul cu privire la programul său nuclear, care nu exclud posibilitatea ca Teheranul să menţină unele capacităţi nucleare civile; a fost de acord cu o încetare a focului împotriva rebelilor Houthis, ceea ce nu opreşte atacurile grupării yemenite asupra Israelului; şi, conform Reuters, nu mai solicită ca Arabia Saudită să normalizeze relaţiile cu Israelul ca o condiţie pentru facilitarea unui program nuclear civil saudit. Iar duminică, administraţia Trump a ocolit Israelul pentru a încheia un acord cu Hamas pentru eliberarea lui Edan Alexander, ultimul ostatic american în viaţă dus în Gaza, Trump încadrându-l ca un pas „pentru a pune capăt acestui război foarte brutal şi pentru a întoarce TOŢI ostaticii în viaţă şi rămăşiţele pământeşti la cei dragi”.

Oficialii israelieni sunt acum îngrijoraţi de ceea ce va însemna pentru Trump poziţia faţă de război şi negocierile de încetare a focului după o săptămână petrecută la întâlniri cu liderii din Golf - care au criticat cu toţii atacul militar al Israelului în Gaza şi blocada umanitară în curs de desfăşurare asupra Fâşiei.

Înaintea turneului lui Trump, SUA au exercitat presiuni puternice asupra Egiptului şi Qatarului pentru a convinge Hamas să accepte eliberarea unor ostatici, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile, în schimbul mai multor săptămâni de încetare a focului şi al intrării ajutorului umanitar. Administraţia Trump pare să ţintească acum şi mai sus. O altă sursă familiarizată cu această chestiune a declarat pentru CNN că eliberarea lui Alexander va duce la „negocieri imediate pentru un acord de pace”.

Un acord cuprinzător pentru a pune capăt războiului a rămas inaccesibil, dar Trump a precizat că acesta este obiectivul său. „Să sperăm că acesta este primul dintre acei paşi finali necesari pentru a pune capăt acestui conflict brutal”, a declarat Trump duminică pe social media.

Rezultatul este că Trump şi Netanyahu par să fie mai în dezacord ca niciodată, o situaţie care vine la scurt timp după ce Netanyahu a dublat eforturile de război şi a precizat în mod explicit că el crede că înfrângerea Hamas este mai importantă decât asigurarea eliberării ostaticilor. Dacă un acord cu Hamas pentru întoarcerea mai multor ostatici pare la îndemână, SUA vor creşte presiunea asupra Israelului pentru a-l accepta, a declarat o altă sursă familiarizată cu această chestiune.

Până acum, existau îndoieli majore cu privire la faptul că liderul Hamas din Gaza, Mohammad Sinwar, ar fi de acord cu un acord limitat. Dar, de data aceasta, Hamas pare să fi depăşit cu iscusinţă Israelul când vine vorba de Trump. Iar vizita lui Trump în regiune va servi drept punct de presiune pentru a debloca eventual un acord.

„Ai grijă ce-ţi doreşti”

„Trebuie să existe o practică a lipsei de surprize” de ambele părţi, a declarat Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel şi senior fellow la Atlantic Council, un think tank din Washington, DC. „În caz contrar, încrederea care este atât de esenţială pentru acest parteneriat se destramă foarte, foarte repede”, avertizează el. Trump avansează „ca un buldozer” pentru ceea ce îşi doreşte, a declarat Shapiro pentru CNN, iar această listă de dorinţe include în prezent progrese privind un acord de încetare a focului şi eliberarea ostaticilor. Tendinţa lui Netanyahu de a trage de timp cu privire la deciziile majore şi istoricul său de a-şi prioritiza propria supravieţuire politică par să fi contribuit la dorinţa Casei Albe de a renunţa la consultarea Israelului cu privire la deciziile cheie, a spus el.

„El este în mod clar frustrat de Netanyahu, la fel ca orice alt preşedinte care a lucrat cu Netanyahu”, a spus Shapiro.

Între timp, omul lui Trump la Ierusalim, ambasadorul SUA Mike Huckabee, a încercat să minimalizeze speculaţiile privind o ruptură între cei doi lideri şi a declarat că se aşteaptă ca Trump să viziteze Israelul în acest an

„Niciun preşedinte nu a ţinut la fel de mult şi nu a făcut la fel de mult ca preşedintele Trump pentru statul Israel”, a declarat Huckabee pentru Channel 13 News din Israel într-un interviu difuzat sâmbătă seara. „Iar relaţia sa cu prim-ministrul este, cred eu, remarcabilă”, a adăugat ambasadorul.

Israelienii văd lucrurile altfel. Prima pagină a importantului ziar Yedioth Ahronot arăta joia trecută o caricatură a lui Trump cu titlul „O politică a surprizelor”. În timp ce Trump pregăteşte o supă, Netanyahu stă nervos în fundal. Chiar şi ziarul Israel HaYom, extrem de favorabil lui Trump, a subliniat aparenta ruptură cu Netanyahu. Editorialistul Shai Golden a scris într-un articol de opinie în weekend: „Vechea zicală «Ai grijă ce-ţi doreşti, s-ar putea să primeşti» surprinde perfect capcana în care a căzut Netanyahu cu Trump”, a conchis el.