Letonia, o tara din Uniunea Europeana cu o populatie de doar 1,9 milioane de locuitori, a intrat in ultimul timp in vizorul presei internationale din cauza mai multor scheme de spalare de bani. In mare parte, activitatile de acest gen au luat sfarsit, insa schemele de moda veche au reusit sa persiste.

Autoritatile cred ca au fost sustrasi anual aproximativ 400 de milioane, iar inchiderea frontierelor, ca parte a masurilor de controlare a numarului de infectii cu coronavirus, a confirmat suspiciunile.

„Dintr-o data, nu s-a mai gasit cash”, a declarat Ilze Znotina, seful unitatii de informatii financiare, adaugand ca oamenii au trimis bani prin intermediul unor companii de plati catre tarile vecine, in timp ce retrageau sume considerabile de bani din bancomatele de la granita, urmand sa ii aduca inapoi in Letonia pentru a evita taxele impuse de salariile unor angajati.

Letonia si Estonia, tara cu care se invecineaza la nord, au devenit in ultimul timp centrul unor scandaluri de spalare bani care au dus la caderea catorva creditori locali si au scos la iveala o serie de abateri in interiorul grupurilor Danske Bank si Swedbank. Letonia, care la un moment dat se ocupa de 1% din tranzactiile mondiale cu dolari americani, a reinceput sa gestioneze depozite straine si afaceri offshore.

Tara a devenit un hub financiar dupa caderea comunismului si are o intreaga istorie in ceea ce priveste spalarea banilor. La inceputul anilor 1990, avioanele sovietice de marfa TU-134 erau umplute cu bancnote, calatorind astfel catre regiunile rusesti in numele grupului bancar Parex.

Trei decenii mai tarziu si „cash-ul este in continuare una dintre cele mai mari probleme”, spune Znotina, care planuieste sa creasca din ce in ce mai mult controalele.

Insa ajutorul furnizat de pandemia de COVID-19 va fi unul se scurta durata, de vreme de natiunile europene isi redeschid treptat frontierele pentru a salva sezonul turistic, iar noul flux de calatori va pune si mai multa presiune asupra autoritatilor.