Polonia pregătește o cerere de despăgubiri împotriva Rusiei pentru atrocitățile comise în perioada dominației sovietice, după modelul solicitării de 1,3 trilioane de euro adresate Germaniei pentru crimele din al Doilea Război Mondial, scrie Mediafax.
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times.
Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești
O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid.
Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia.
Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”.
Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică.
PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania
În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării.
Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023.
Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane.
„Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT.
„Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el.
Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei
Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn.
După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia.
În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația.
Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz.
Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului
De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor.
„Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz.
Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite.
„Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.