Autoritățile iraniene au declanșat o amplă operațiune de arestare a unor figuri-cheie ale curentului reformist, apropiate de președintele Masoud Pezeshkian, într-un context marcat de tensiuni crescânde după protestele de stradă soldate cu mii de morți, potrivit bilanțului oficial. Printre cei reținuți se numără lideri ai Frontului Reformist, acuzați de subminarea securității naționale și de legături cu actori externi, într-o mișcare interpretată de opoziție și organizațiile pentru drepturile omului drept o încercare de a reduce la tăcere criticile la adresa modului în care regimul a gestionat represiunea protestelor, informează The Guardian, transmite digi24.ro.
Șefa Frontului Reformist din Iran, organizația care a avut un rol esențial în alegerea președintelui țării, Masoud Pezeshkian, a fost arestată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), într-o mișcare care, cel mai probabil, va accentua tensiunile legate de modul în care au fost gestionate recentele proteste de stradă.
Azar Mansouri, secretar general al Partidului Poporului Iranului Islamic, și-a exprimat anterior „profunda durere” față de moartea protestatarilor și a spus că nimic nu poate justifica o asemenea catastrofă. Ea nu a cerut public demisia liderului suprem, Ali Khamenei.
În ceea ce pare a fi o operațiune decisivă de eliminare a principalelor figuri reformiste din afara guvernului, au mai fost arestați Ebrahim Asgharzadeh, șeful comitetului politic al Frontului, și Mohsen Aminzadeh, fost ministru adjunct de Externe în timpul președinției lui Mohammad Khatami.
Cel puțin alte două figuri proeminente ale Frontului Reformist, o platformă care reunește până la 27 de facțiuni reformiste, au fost somate să se prezinte la secții de poliție în cursul acestei săptămâni. Măsurile par menite să împiedice extinderea criticilor privind modul în care forțele de securitate au gestionat protestele.
Bilanțul oficial al deceselor, anunțat de guvern, este de 3.000 de morți, însă alte surse susțin că numărul real este considerabil mai mare.
Parchetul din Teheran a susținut că persoanele arestate ar fi făcut tot posibilul pentru a „justifica acțiunile infanteriei teroriștilor” și a afirmat că acestea ar fi acționat în complicitate cu Statele Unite și Israelul. De asemenea, ele au fost acuzate de „subminarea unității naționale, adoptarea unei poziții împotriva Constituției, promovarea capitulării, deturnarea grupărilor politice și crearea unor mecanisme subversive secrete”.
Justificând represiunea fără precedent, șeful sistemului judiciar, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a declarat: „Cei care emit declarații împotriva Republicii Islamice din interior sunt în acord cu regimul sionist și cu America”. El i-a descris pe semnatarii declarațiilor drept „jalnici și mizerabili” și a avertizat că vor „suferi pierderi”.
Într-o declarație de săptămâna trecută, Mansouri a afirmat: „Nu vom permite ca sângele acestor oameni dragi să fie uitat sau ca adevărul să se piardă în praf. Apărarea drepturilor voastre și efortul de a clarifica adevărul reprezintă datoria umană a fiecăruia dintre noi. Și, din toată ființa noastră, ne exprimăm dezgustul și furia față de cei care, fără milă și fără discernământ, au târât tinerii acestei țări în pământ și sânge.
Nicio putere, nicio justificare și nici timpul nu pot curăța această mare catastrofă”, a adăugat ea. Mansouri nu a susținut intervenții externe.
Arestarea sa vine după reținerea a patru alți apărători ai drepturilor omului din Iran, care semnaseră o declarație susținută de 17 activiști cunoscuți, prin care se cerea organizarea unui „referendum liber și transparent” pentru instituirea unui nou guvern democratic în Iran. Trei semnatari – Vida Rabbani, Abdollah Momeni și Mehdi Mahmoudian – au fost inițial arestați, iar ulterior a fost reținut și al patrulea semnatar, Ghorban Behzadian-Nejad, consilier de rang înalt al lui Mir-Hossein Mousavi.
Declarația celor 17 afirma: „Uciderile în masă ale celor care au cerut dreptate și au protestat cu curaj împotriva acestui sistem ilegitim au reprezentat o crimă de stat organizată împotriva umanității”. Documentul condamna focurile trase asupra civililor, atacurile asupra răniților și refuzul acordării de îngrijiri medicale drept „acte împotriva securității Iranului și o trădare a patriei”.
Separat, Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, arestată în urmă cu 59 de zile, a primit o nouă condamnare la șapte ani de închisoare.
Duminică, ea a putut vorbi pentru prima dată cu avocatul său, Mostafa Nili. Mohammadi a dezvăluit că fusese transferată la spital, dar trimisă înapoi în închisoare înainte de finalizarea tratamentului. Pezeshkian a anunțat deschiderea unei anchete privind protestele, însă este puțin probabil ca aceasta să fie critică la adresa IRGC, iar arestarea susținătorilor săi de odinioară arată cât de redusă este influența sa asupra principalilor decidenți ai puterii, fapt ce va deveni și mai evident dacă va rămâne tăcut în legătură cu reținerea aliaților săi.
Cu o prezență la vot de 49,7%, Pezeshkian a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2024 cu 16,4 milioane de voturi, învingându-l clar pe contracandidatul său, Saeed Jalili, care a obținut 13,5 milioane de voturi. Cu toate acestea, Pezeshkian a întâmpinat dificultăți în valorificarea mandatului său. Între timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a devansat o vizită la Washington pentru a-l convinge pe președintele american Donald Trump să includă programul de rachete al Iranului în negocierile aflate în desfășurare între SUA și Iran. Discuțiile mediate de Oman, desfășurate la Muscat și începute vineri, urmează să fie reluate în această săptămână.
Trump a declarat că este dispus ca negocierile să se concentreze exclusiv pe limitarea programului nuclear iranian, o poziție care îngrijorează Israelul și o parte a Partidului Republican.