Printr-un atac militar pe care predecesorii săi de la Casa Albă l-au evitat, Trump riscă foarte mult în Orientul Mijlociu. Președintele mizează însă pe faptul că SUA pot respinge orice răspuns al unui Iran slăbit și că au distrus șansele regimului de a-și reconstitui programul nuclear, scriu Financial Times și New York Times, scrie hotnews.ro

Sâmbătă seara, Donald Trump a făcut cel mai riscant pariu din cei patru ani și jumătate petrecuți la Casa Albă, atacând Iranul și alăturându-se războiului Israelului împotriva republicii islamice.

Pariul lui Trump este că Iranul și aliații săi din Orientul Mijlociu au fost atât de slăbiți încât președintele SUA poate prezenta intervenția sa ca fiind limitată și de succes.

Este, de asemenea, un pariu că Teheranul, intimidat, va căuta rapid o soluție, în loc să riposteze.

Dacă Trump are dreptate, el ar atinge un vechi obiectiv al politicii externe americane – eliminarea amenințării nucleare iraniene – și va fi făcut acest lucru cu costuri relativ mici.

Dar această mișcare are riscul de a inflama și mai mult Orientul Mijlociu – punând în pericol securitatea SUA și a Israelului.

În plus, ar avea inclusiv efecte negative asupra moștenirii sale, un președinte care a promis să nu atragă America în noi conflicte globale.

„Totul depinde de reacția regimului iranian – și nu este clar care sunt capacitățile și voința regimului în acest moment. Dar rețeaua Iranului în regiune rămâne letală din punct de vedere operațional și este capabilă să semene și mai multă instabilitate și teroare dacă decide să o facă”, a declarat Brian Katulis pentru Financial Times, cercetător la Middle East Institute, un think-tank din Washington.

De la pacificator, la războinic intervenționist

Trump și-a petrecut o mare parte din campania prezidențială din 2024 susținând că va fi un pacificator în al doilea mandat, rezolvând conflictele globale în loc să provoace altele noi.

Sub presiunea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu însă, el a considerat că atacul împotriva Iranului este atât o oportunitate de care trebuie să profite, cât și ca o șansă de a-și asigura moștenirea ca lider dispus să folosească puterea militară americană.

Sâmbătă, Trump părea însă să se bucure deja de tranziția sa de la izolaționist la intervenționist.

Iar în discursul său de după atacuri, el a avertizat că este gata să extindă campania militară împotriva Iranului, dacă va fi necesar.

„Va fi pace sau va fi o tragedie pentru Iran mult mai mare decât cea la care am asistat în ultimele opt zile”, a spus Trump. „Amintiți-vă, mai sunt multe ținte. Dar dacă pacea nu vine repede, vom urmări acele alte ținte cu precizie, rapiditate și pricepere”, a spus el.

Iranul, o excepție

Iranul a fost întotdeauna o excepție de la mantra non-intervenționistă a lui Trump.

La începutul anului 2020, spre sfârșitul primului său mandat, el a lansat o operațiune militară de mare risc pentru a-l asasina pe comandantul militar iranian Qassem Soleimani în Bagdad.

„Dacă americanii sunt amenințați oriunde, avem toate aceste ținte deja identificate și sunt gata și pregătit să iau orice măsuri sunt necesare. Și asta se referă, în special, la Iran”, a declarat Trump la acea vreme.

În timpul vizitei sale din luna trecută în regiunea Golfului, președintele SUA a emis un alt avertisment clar către Teheran.

„Vrem ca ei să fie o țară minunată, sigură și grozavă, dar nu pot avea arme nucleare”, a declarat Trump. „Aceasta este o ofertă care nu va dura pentru totdeauna”, a avertizat el.

Aceste avertismente publice adresate Teheranului s-au intensificat dramatic în ultima săptămână, când Trump a părăsit mai devreme summitul G7 din Canada pentru a lua în considerare atacurile împotriva Iranului.

În contradicție cu poziția sa privind politica externă

Washingtonul a încercat să minimalizeze amploarea atacului.

Sâmbătă seara, consilierii lui Trump le-au spus aliaților că singura misiune a Washingtonului era distrugerea programului nuclear. Ei au descris atacul complex ca fiind o operațiune limitată și controlată, similară operațiunii speciale care l-a ucis pe Osama bin Laden în 2011.

„Au spus în mod explicit că nu era vorba de o declarație de război”, a declarat sâmbătă seara un diplomat european de rang înalt, descriind conversația pe care a avut-o cu un înalt oficial al administrației, potrivit New York Times.