Închiderea singurei rafinării din Serbia ar putea avea repercusiuni pentru anii următori, punând în pericol mii de locuri de muncă și privând statul de venituri semnificative, au avertizat mai mulți experți chestionaţi de AFP, scrie hotnews.ro
Începând cu 9 octombrie, NIS, principala companie petrolieră din Serbia, a fost supusă sancțiunilor americane care vizează acționarii săi ruși, care dețin aproximativ 56% din companie. Rafinăria Pancevo, singura din țară, nu a primit țiței timp de aproape două luni.
Washingtonul cere, ca o condiție pentru ridicarea sancțiunilor, o cesionare completă a acționarilor ruși Gazprom Neft și Intelligence, dar aceștia nu au dat nicio indicație că intenționează să vândă; iar după săptămâni de declarații contradictorii, președintele sârb a anunțat închiderea rafinăriei marți. Având în vedere că rafinăria furnizează 80% din necesarul de combustibil al Serbiei, această decizie înseamnă o creștere masivă a importurilor de produse petroliere rafinate pentru a acoperi deficitul – și, prin urmare, cheltuieli suplimentare.
NIS „este o companie foarte importantă pentru economia sârbă, iar orice reducere a activității sale ar avea un impact substanțial asupra activității economice generale a țării”, a declarat pentru AFP Dejan Soskic, fost guvernator al băncii centrale.
Închiderea ar putea afecta PIB-ul și ar putea reduce creșterea timp de mai mulți ani, avertizează profesorul de economie. La îngrijorările legate de combustibil se adaugă amenințarea unor sancțiuni secundare dacă banca centrală sârbă continuă să permită NIS – o entitate sancționată – să tranzacționeze pe piețele sale.
Aleksandar Vucic a declarat marți că NIS ar putea efectua tranzacții „până la sfârșitul săptămânii”, în special pentru a plăti salarii și subcontractanți, dar ce se întâmplă după aceea este mai puțin clar. Dacă Washingtonul ar decide să impună sancțiuni băncii centrale sârbe, riscul ar fi „distrugerea totală a sistemului financiar sârb”, a spus dl Vucic.
Aceste sancțiuni secundare ar echivala cu plasarea băncii centrale pe „o listă neagră”, a explicat dl Soskic, „ceea ce ar însemna sfârșitul unui climat de afaceri normal” în țară. Acest lucru ar putea duce, de asemenea, la înghețarea activelor străine și la interzicerea intervenției băncii centrale pe piețele internaționale.
NIS și filialele sale au contribuit cu peste 2 miliarde de euro la veniturile statului sârb în 2024, conform raportului anual al companiei – aproape 12% din bugetul național.
NIS deține aproximativ 20% din benzinăriile țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din Serbia, cu aproximativ 13.500 de angajați. Închiderea rafinăriei ar putea duce în cele din urmă la concedieri, anticipează dl Soskic, iar dacă banca centrală o izolează de piețe, NIS nu ar mai putea primi sau trimite bani.
Stațiile sale de benzină ar trebui apoi să se închidă – chiar dacă ar reuși să obțină aprovizionare cu combustibil, adaugă expertul în energie Zeljko Markovic. La acestea se adaugă sancțiunile SUA impuse Lukoil, de asemenea deținută majoritar de Rusia, care are aproximativ o sută de benzinării în Serbia. Licența companiei expiră pe 13 decembrie.
În total, estimează dl Markovic, dacă NIS și Lukoil își închid benzinăriile, aproximativ o treime din stațiile de alimentare din țară vor fi scoase din funcțiune. Președintele sârb a asigurat publicul că rezervele de stat pot dura luni întregi – fără a oferi cifre – și că nicio penurie nu va afecta cetățenii. Cât despre o creștere a prețurilor – probabilă dacă importurile de combustibil devin necesare – statul ar putea să o atenueze prin reducerea taxelor pe combustibil, consideră dl Soskic.
Cât timp poate dura acest lucru? Confruntat cu disputa dintre Washington și Gazprom, Aleksandar Vucic le-a dat rușilor termen până la mijlocul lunii ianuarie pentru a vinde – susținând că firme din Ungaria şi Emiratele Arabe sunt interesate.
Dar dacă rușii refuză să renunțe la acțiunile lor, președintele sârb a avertizat că țara sa este gata să răscumpere NIS – și tocmai a alocat 1,4 miliarde de euro în acest scop în bugetul său recent adoptat pentru 2026. Serbia a vândut o participație majoritară la NIS către Gazprom pentru 400 de milioane de euro în 2008.
Belgradul și Moscova vor trebui, de asemenea, să ajungă la un acord asupra contractelor lor de gaze: Rusia furnizează peste 92% din gazul utilizat în Serbia, iar contractul dintre cele două țări expiră la sfârșitul anului.
Dacă acesta nu va fi reînnoit „până vineri”, 5 decembrie, a declarat domnul Vucic, „vom începe negocierile cu alții”.