Lupta unei mame din Coreea de Sud pentru a-și regăsi fiica dispărută în urmă cu 44 de ani din casa lor din Seul a fost relatată de BBC, scrie hotnews.ro

Ultima amintire pe care Han Tae-soon o are cu fiica ei, Kyung-ha, datează din mai 1975, în casa lor din Seul. Atunci, când se pregătea să meargă la piață, i-a propus fetei să o însoțească, dar aceasta a refuzat, spunând că vrea să se joace cu prietenii. Când s-a întors, fata dispăruse.

Timp de decenii, Han Tae-soon și soțul ei au vizitat secții de poliție și orfelinate, au răspândit pliante și au apărut la televizor pentru a cere informații despre fiica lor.

Femeia a povestit pentru BBC că și-a căutat fiica pe străzi până când i-au căzut toate cele 10 unghii de la picioare.

Abia în 2019, când mama fetei s-a înscris într-un grup care pune în legătură adoptați coreeni din străinătate cu părinții lor naturali prin potrivirea ADN-ului lor, Han Tae-soon a descoperit că fata ei a fost adoptată.

Pe Kyung-ha o chema Laurie Bender și era asistentă medicală în California. Ea fusese răpită, dusă la un orfelinat, apoi trimisă ilegal în SUA pentru a fi crescută de o altă familie, potrivit lui Han Tae-soon.

Cele două s-au reunit la Seul după 44 de ani.

Momentul în care cele două s-au revăzut poate fi urmărit de la minutul 21 și 55 de secunde.

Dă în judecată guvernul pentru neglijență

Han spune acum că dă în judecată guvernul sud-coreean pentru că nu a împiedicat adoptarea fiicei sale. Ea se numără printre sutele de persoane care au prezentat în ultimii ani acuzații de fraudă, adopții ilegale, răpiri și trafic de persoane în cadrul controversatului program sud-coreean de adopții în străinătate.

Han, acum în vârstă de 71 de ani, a declarat pentru BBC că este hotărâtă ca guvernul să-și asume responsabilitatea.

„Am petrecut 44 de ani ruinându-mi corpul și mintea în căutarea ei. Dar, în tot acest timp, și-a cerut cineva vreodată scuze față de mine? Nimeni. Nici măcar o dată”, a spus ea.

Deși și-a regăsit fiica, trauma rămâne vie. Han practică zilnic limba engleză pentru a putea comunica mai bine cu fiica sa, dar bariera lingvistică și distanța își spun cuvântul în relația lor, notează BBC.

„Deși mi-am găsit fiica, nu simt că am găsit-o cu adevărat. Știu doar unde este, dar ce folos e dacă nu putem comunica? Toată viața mi-a fost distrusă… niciun ban nu poate repara ce am pierdut”, a mărturisit ea.

Numeroase cazuri de adopții ilegale

Nicio altă țară nu a trimis atât de mulți copii în străinătate pentru adopție, și pentru atât de mult timp, ca și Coreea de Sud. De la începutul programului de adopții în străinătate. În anii 1950, între 170.000 și 200.000 de copii au fost adoptați în străinătate – majoritatea în Occident.

În martie, o anchetă istorică a constatat că guvernele succesive au comis încălcări ale drepturilor omului prin lipsa lor de supraveghere, permițând agențiilor private să „exporte în masă” copii pentru profit la scară industrială.

Experții spun că aceste constatări ar putea deschide ușa către mai multe procese împotriva guvernului. Cazul lui Han Tae-soon urmează să ajungă în instanță luna viitoare.