Circa 996.000 de cereri de azil au fost inregistrate in 2022 in tarile europene, cel mai ridicat nivel dupa 2016, potrivit raportului anual al Agentiei UE pentru Azil (EUAA), publicat marti, informeaza AFP si Agerpres, scrie hotnews.ro.
Aceste cereri, al caror numar a fost revizuit in crestere in raport cu datele provizorii publicate in februarie (966.000), se adauga celor 4 milioane de ucraineni care au fugit de invazia rusa si care beneficiaza in UE de un statut particular de protectie temporara, precizeaza AUEE, subliniind „presiunea” exercitata asupra sistemelor de primire nationale.
Aceste cifre vizeaza cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, Elvetia, Norvegia, Islanda si Liechtenstein.
Ele sunt publicate in conditiile in care UE negociaza in prezent o reforma a politicii sale privind migratia, reforma ce prevede un sistem de solidaritate intre statele membre in ceea ce priveste primirea solicitantilor de azil, si o procedura de examinare accelerata la frontiere pentru solicitantii care au cele mai putine sanse sa reuseasca, pentru a facilita expulzarea acestor migranti spre tarile lor de origine sau de tranzit.
Solicitantii de azil, barbati in 71% dintre cazuri, sunt originari in principal din Siria (138.000 de solicitanti), Afganistan (132.000), Turcia (58.000), Venezuela (51.000) si Columbia (43.000).
O parte dintre cereri sunt depuse de persoane care au sosit legal in UE: acesta este de obicei cazul pentru columbieni sau venezueleni, care au acces fara vize.
Unde solicita azil refugiatii si migrantii care ajung in Europa
In 2015-2016, in tipul afluxului de refugiati in Europa provocat in special de impasul din conflictul din Siria, numarul de solicitanti de azil a atins 1,3 milioane (in 2015) si 1,2 milioane (in 2016).
In 2022, cinci tari au insumat 70% dintre solicitarile de azil: Germania (244.000), Franta (156.000), Spania (118.000), Austria (109.000), Italia (84.000). Circa 39% dintre cererile de azil au primit un raspuns pozitiv, ceea ce corespunde celei mai mari „rate de recunoastere” dupa 2017 incoace.
Nationalitatile care beneficiaza de cele mai puternice rate de recunoastere sunt sirienii (93%), ucrainenii (86%) si eritreenii (84%).
Numarul de decizii in asteptare se ridica la sfarsitul lui 2022 la 899.000. Circa 42.000 de cereri de azil au fost inaintate de minori neinsotiti, dintre care doua treimi erau originari din Afganistan si Siria.
Mai multe tari europene, printre care Marea Britanie si Danemarca, au anuntat anul trecut masuri pentru a opri fluxul de migranti care ajung pe teritoriul lor, pentru tara nordica aceasta reprezentand o schimbare de paradigma dramatica.
Fostul guvern suedez condus de social-democrata Magdalena Andersson a declarat la randul sau ca integrarea migrantilor a esuat si a dus la formarea unor „societati paralele” in interiorul tarii.
In ultimele doua decenii, numarul locuitorilor Suediei, o tara cunoscuta pentru politicile sale prietenoase fata de refugiati si migranti, care s-au nascut in afara tarii s-a dublat, ajungand la 2 milioane, adica o cincime din totalul populatiei.