Brazilia, țară cunoscută pentru neutralitatea sa și o diplomație echilibrată în fața marilor puteri, s-a trezit, în ultimii ani, în centrul unei operațiuni de contraspionaj cu reverberații globale. Într-o investigație discretă, dar tenace, echipele de contrainformații ale Poliției Federale din Brasília au început să descifreze o realitate neliniștitoare: Rusia transformase Brazilia într-o fabrică de identități false, într-un mecanism de lansare pentru spioni sub acoperire trimiși apoi în Europa, Statele Unite sau Orientul Mijlociu, scrie The New York Times, potrivit adevarul.ro.

Nașteri fictive, vieți autentice

Modelul era simplu, dar extrem de eficient. Profitând de un sistem de înregistrare civilă fragmentat și, uneori, coruptibil, agenții ruși obțineau certificate de naștere braziliene – nu prin furtul unor identități reale, așa cum făcuse KGB-ul în trecut, ci prin inventarea unor persoane din nimic. „O fantomă cu acte în regulă”, cum o numea unul dintre anchetatori.

Cu documentele în ordine – certificat de naștere, buletin, pașaport, chiar și dovada serviciului militar obligatoriu – spionii deveneau cetățeni brazilieni impecabili. Își deschideau firme, intrau în relații, se înscriau la universități, unii chiar erau admiși în instituții occidentale de prestigiu. Nu pentru a spiona Brazilia. Ci pentru a o folosi ca rampă de lansare către alte teatre de operațiuni.

„Totul a început cu Serghei”

Punctul de cotitură a venit în aprilie 2022, când CIA a informat discret autoritățile braziliene că un anume „Victor Muller Ferreira”, intern la Curtea Penală Internațională, era de fapt un agent GRU – serviciul de informații militare al Rusiei. Realul său nume: Serghei Cerkasov.

Deși autoritățile nu aveau temei juridic să-l aresteze pentru spionaj, au reușit, într-un final, să-l rețină pentru fals în acte. Abia când au analizat certificatul său de naștere, anchetatorii și-au dat seama că „Victor Muller Ferreira” nu existase niciodată. Mama lui – reală – nu avusese niciun copil. Tatăl – o identitate inexistentă.

A fost momentul când Brazilia și-a dat seama că are o problemă sistemică: o rețea întreagă de „fantome” circula nestingherită prin țară, unele ajunse deja pe alte continente.

Operațiunea „Estul”

Așa s-a născut Operațiunea East, un efort meticulos de contrainformații desfășurat în umbră. Agenții brazilieni au scotocit prin milioane de înregistrări, manual și digital, căutând tipare: persoane cu certificate autentice, dar fără nicio urmă fizică în Brazilia până la maturitate, care apoi apăreau brusc, solicitând documente și deschizând firme.

Printre primele nume: „Gerhard Daniel Campos Wittich”, alias Artem Șmirev – un rus cu un trecut de agent și o viață fără cusur în Rio de Janeiro. Afacerea sa, 3D Rio, colabora inclusiv cu TV Globo și armata. Vorbea portugheză perfect, se comporta ireproșabil, dar era suspicios față de camerele de luat vederi și se ferea de internet.

În realitate, Șmirev nu era nici antreprenor, nici brazilian. Era un agent GRU cu o identitate confecționată și un trecut ascuns – până când rețeaua a început să se destrame.

Spioni pe fugă

La începutul lui 2023, anchetatorii brazilieni erau pregătiți să-l aresteze. Dar Șmirev a dispărut cu câteva zile înainte de emiterea mandatului. A lăsat în urmă un apartament, câteva dispozitive electronice și 12.000 de dolari în numerar. Avea bilet de întoarcere pentru februarie. Nu s-a mai întors niciodată.

Nu a fost singurul. O pereche de „brazilieni” s-a evaporat în Portugalia. O blondă care pretindea că e model – în realitate, tot agent – a dispărut în Uruguay. Un fals bijutier, lăudat la televizor ca antreprenor de succes, și-a închis brusc afacerea și a plecat. Spionii ruși părăseau scena, lăsând în urmă identități compromise.

Ce e mai rău decât să fii arestat?

Doar unul dintre agenți, Cerkasov, a fost condamnat. Ceilalți au scăpat. Dar Brazilia a decis să lovească altfel.

„Ce e mai rău decât să fii arestat ca spion?”, a întrebat retoric unul dintre anchetatori. „Să fii deconspirat ca spion.”

Astfel, autoritățile au folosit Interpol pentru a lansa alerte internaționale – nu pentru spionaj, ci pentru folosirea de documente false. În esență, și-au pus amprenta pe dosarele a cel puțin nouă agenți GRU, compromițându-le definitiv viitorul profesional.

Efecte colaterale și o lecție de transparență

Operațiunea braziliană a fost o lovitură dură pentru Kremlin. Nu doar pentru că a pierdut oameni greu de înlocuit, ci pentru că a fost trădat un teritoriu considerat prietenos. Brazilia nu s-a raliat sancțiunilor occidentale și nu a rupt legăturile diplomatice cu Moscova. Dar această incursiune tăcută, desfășurată cu ajutorul partenerilor din SUA, Olanda, Israel și alte state occidentale, a marcat o delimitare clară: neutralitatea nu înseamnă toleranță față de manipulare.

Și poate, dincolo de diplomația oficială, este și un avertisment: în era conflictelor hibride, geopolitica se mută în registrele de stare civilă, noteză NYT.