In Franta, protestele de strada au scazut semnificativ in intensitate, dar autoritatile cauta solutii pentru dezamorsarea factorilor care favorizeaza periodic aceste revarsari de furie si violente, scrie stirileprotv.ro.
In acest scop, presedintele Emmanuel Macron se va intalni cu peste 200 de primari din orasele incendiate si jefuite.
Ca de fiecare data, este vorba de comunitati sarace, multe cu ghetouri, care au aparut ca urmare a politicilor guvernamentale traditionale.
Dupa interventiile in forta ale autoritatilor, pe strazile din marile orase s-au mai domolit violentele.
Louis Bernard, expert in securitate si situatii de criza: ”Sa ai pe strazi 40-45.000 de politisti, jandarmi si trupe speciale este absolut fara precedent in Franta.”
O contributie pare sa fi avut si apelul lansat de bunica lui Nahel M., baiatul ucis de un politist.
Moartea lui violenta a fost scanteia care a declansat a protestele: ”Au folosit moartea lui Nahel ca pretext. Trebuie sa se opreasca! Sa nu mai sparga geamuri, sa nu mai distruga scoli. Sa nu mai distruga autobuzele. Noi mergem cu autobuzul, nu avem masina. Am spus: opriti-va! Sunt mame care merg cu autobuzul, care ies pe afara. Vrem ca lucrurile sa se calmeze, nu mai vrem distrugeri, vrem ca acesti tineri sa faca liniste. Nahel e mort si asta este.”
Nascut in 2006, Nahel a fost crescut doar de mama. Era cunoscut pentru conflicte cu autoritatile, diferite ilegalitati si refuzul de a se supune ordinelor.
Penultimul dintre acestea a dus la prezentarea sa la procuratura duminica trecuta, in vederea citarii in fata unui tribunal pentru minori in septembrie.
Pe de alta parte si luni noapte s-au inregistrat incidente sporadice, insa mult mai reduse ca intensitate.
In unele locuri, pe strazi au iesit pe strazi si sute de suporteri ai echipelor de fotbal, simpatizanti ai extremei drepte, hotarati sa-i tina pe vandali la distanta de comunitatile lor.
De la izbucnirea crizei, presedintele Macron a mentinut un echilibru dificil intre empatia fata de moartea lui Nahel M si fermitatea fata de vandali. Asemenea crize sunt recurente in Franta, in conditiile in care comunitatile din care fac parte protestatarii raman izolate si sunt puternic defavorizate.
5,2 milioane de persoane locuiesc in cartiere sarace, adica 8% din populatia Frantei. In 2014, guvernul a identificat 1.514 districte sarace, cunoscute sub numele de "cartiere prioritare", situate la periferia oraselor, uneori in foste zone industriale. Venitul acestor familii este de sub 14.000 de euro anual, fata de 22.000 in restul populatiei.
Peste 23% dintre locuitorii acestor cartiere din Franta metropolitana nu s-au nascut in Franta, iar in suburbia pariziana Seine-Saint-Denis, proportia urca la 31%. Un tanar perceput ca fiind de culoare sau arab prezinta un risc de 20 de ori mai mare de a fi controlat decat populatia generala.
La alegerile prezidentiale din 2017, 48% dintre adultii acestor cartiere nu au votat, fata de 29% in restul Hexagonului.
In 2020, 18,6% din populatia activa din zonele defavorizate era somera, fata de 8% la nivel national.