Pentru a treia oară în ultimul an, Franța a rămas fără guvern. După ore de dezbateri furtunoase, deputații au respins votul de încredere cerut de premier, care a propus un buget de austeritate, cu tăieri de 44 de miliarde de euro. Președintele Macron trebuie să hotărască acum dacă dizolvă Parlamentul și inițiază alegeri anticipate sau propune un alt premier. Criza de la Paris vine într-un moment critic pentru Europa, care caută unitate în fața agresiunii ruse, a Chinei în ascensiune și a tensiunilor comerciale cu SUA.
Cu 364 de voturi împotrivă și 194 pentru, Parlamentul francez a respins votul de încredere solicitat de premier. Miza principală a fost planul de austeritate propus de prim-ministrul François Bayrou, menit să reducă deficitul bugetar al Franței. În ultimul discurs dinaintea votului, premierul părea că a acceptat deja înfrângerea.
Francois BAYROU, PREMIERUL FRANȚEI: „Aveți puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveți puterea să ștergeți realitatea. Realitatea va rămâne, fără îndoială, cheltuielile vor continua să crească și mai mult, iar enormitatea datoriei, deja insuportabilă, va deveni din ce în ce mai apăsătoare și mai costisitoare.”
La cârma unui guvern minoritar fragil, François Bayrou a solicitat în mod neașteptat votul de încredere, înainte de a prezenta oficial Parlamentului proiectul de buget pentru 2026, cu tăieri de 44 de miliarde de euro. Printre cele mai contestate măsuri propuse se numără eliminarea a două zile libere din cele acordate legal într-un an, majorarea impozitului pentru unii pensionari, dar și înghețarea generală a cheltuielilor guvernamentale, cu excepția apărării.
Douglas WEBBER, PROFESOR DE ȘTIINȚE POLITICE: „Convocarea acestui vot de încredere înseamnă că a preferat să se sinucidă, în loc să aștepte să fie executat din punct de vedere politic la negocierile privind bugetul de la sfârșitul anului.”
Franța se confruntă cu o presiune acută pentru a-și redresa finanțele, riscând o nouă scădere a ratingului de credit. Deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% din PIB impusă de Bruxelles.
Douglas WEBBER, PROFESOR DE ȘTIINȚE POLITICE: „Dacă nu se face nimic pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din zona euro, atunci dobânzile la care guvernul se va împrumuta vor crește și mai mult, deja sunt mari comparativ cu celelalte țări europene.”
Acum, președintele Macron pare să aibă două variante. Prima e să numească un nou premier — al cincilea în ultimii doi ani. Unul dintre numele vehiculate pentru a conduce viitorul executiv de la Paris este actualul ministru al Apărării. În cazul în care nu reușește să formeze o majoritate în Parlament, Macron poate dizolva Legislativul pentru a convoca alegeri anticipate.