Reînarmarea accelerată a europenilor, orientată în mod masiv către echipamentele americane, a deschis o fractură majoră în cadrul UE, unde Franța apără o preferință industrială europeană pentru utilizarea împrumutului comun de 90 de miliarde de euro către Ucraina, în timp ce Germania și Țările de Jos pledează pentru a lăsa Kievul liber să cumpere arme americane în numele urgenței militare, potrivit BFMTV, scrie g4media.ro.
Olanda cumpără rachete Patriot, Danemarca își reînnoiește flota cu avioane F-35, Germania s-a angajat să finanțeze un pachet de arme americane pentru Ucraina, iar Finlanda s-a alăturat inițiativei NATO de finanțare a achiziționării de echipamente americane destinate Ucrainei.
În 2025, europenii s-au reînarmat cu viteză mare și, de multe ori, țările UE au plasat comenzi la Washington. Acest lucru irită destul de mult Franța.
Și în acest context s-a deschis o nouă linie de fractură majoră în cadrul Uniunii Europene. Reamintim că europenii au decis în decembrie anul trecut să finanțeze efortul de război al Ucrainei timp de cel puțin doi ani, printr-un împrumut comun de 90 de miliarde de euro, fără a recurge la activele rusești, în lipsa unui acord asupra acestei soluții inedite.
Cum va cheltui Kiev această sumă? Aici opiniile diverg. Germania și Țările de Jos se opun Franței în ceea ce privește utilizarea acestui împrumut și, în special, posibilitatea ca Kievul să cumpere arme americane cu aceste fonduri europene.
Deși ajutorul a fost validat politic în cadrul summitului Consiliului European din decembrie, modalitățile concrete ale acestuia rămân extrem de sensibile. Propunerea prezentată miercuri de Comisia Europeană deschide o fază de negocieri tensionate, într-un context de tensiuni crescânde între partenerii europeni.
Paris duce o luptă fundamentală. Emmanuel Macron apără o preferință europeană asumată, cu un tratament prioritar rezervat industriilor de apărare din UE. Un obiectiv pe care l-a afirmat în mod explicit într-un discurs susținut săptămâna trecută în fața ambasadorilor.
Obiectivul șefului statului: consolidarea bazei industriale și strategice a continentului, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea accesului imediat al Ucrainei la anumite echipamente considerate critice.
O clauză strictă „cumpărați european”
O linie contestată de o largă majoritate a statelor membre. Conduse de Berlin și Haga, mai multe guverne consideră că Kievul trebuie să dispună de o libertate maximă în utilizarea planului european de relansare pentru a-și finanța apărarea, potrivit documentelor consultate de Politico. Pentru acestea, urgența militară primează asupra considerentelor industriale și intereselor europene sau naționale.
Criticii subliniază riscul unui blocaj strategic. Franța dorește să introducă o clauză strictă numită „cumpărați european” și este acuzată că limitează capacitatea Ucrainei de a se apăra eficient împotriva Rusiei.
„Ucraina are, de asemenea, nevoie urgentă de echipamente produse de țări terțe, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori fabricați în SUA, muniție și piese de schimb pentru F-16, precum și capacități de lovire în profunzime”, scrie guvernul olandez într-o scrisoare consultată de Politico.
Germania și Țările de Jos susțin, de fapt, o clauză generală pentru „achiziționarea de produse europene”, care este o dispoziție formulată în termeni generali și care permite o interpretare flexibilă. Parisul dorește ca această dispoziție să fie restrictivă, adică fără extindere dincolo de ceea ce este prevăzut. Pentru primele, Ucraina poate cumpăra produse americane dacă industria europeană nu poate furniza armele dorite, pentru a doua, furnizorul trebuie să fie european, punct.
Iar raportul de forțe este defavorabil Parisului. Dacă majoritatea țărilor susțin o clauză generală, doar Grecia și Cipru sprijină poziția franceză. Cu excepția faptului că Cipru ocupă în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și se obligă, prin urmare, la neutralitate. În plus, un vot pe această chestiune ar izola din nou Franța, care nu ar putea opune veto (acesta s-ar face cu majoritate simplă).
Manevra Germaniei
În paralel, mai mult de două treimi din bugetul prevăzut de Comisie ar fi alocat cheltuielilor militare, după emiterea unei datorii comune de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Kievul. Nevoile de finanțare ale Kievului au fost estimate la 137 de miliarde de euro.
Berlin a ținut chiar să se distanțeze public de poziția Franței într-o scrisoare adresată capitalelor europene, citată de Politico.
„Germania nu susține propunerile care vizează limitarea achizițiilor de la țări terțe la anumite produse și se teme că acest lucru ar impune restricții excesive Ucrainei în materie de apărare”, a scris guvernul german.
Mai rău pentru Franța, Germania pledează pentru ca țările care au contribuit cel mai mult la ajutorul acordat Kievului să aibă prioritate în comenzi. Or, în Europa, Germania este cel mai important contribuitor la ajutorul bilateral. Angajamentele directe ale Berlinului se ridică la 27,5 miliarde de euro, față de 8,1 miliarde pentru Paris, după cum indică World Population Review.