Două surse diplomatice au precizat că țările invitate sunt Norvegia, Canada, cele trei state baltice (Lituania, Estonia și Letonia), Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia și Belgia.

UPDATE ora 19.20: Ministerul Afacerilor Externe a dat de înțeles, într-un comunicat de presă, că România va participa la reuniunea convocată miercuri de Franța. „România a fost informată asupra conținutului discuției (de la summitul de luni de la Paris, n.r.). Urmează noi reuniuni la care România va participa”, a precizat MAE.

Comunicatul MAE:

„Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost inițiată de Președintele Franței Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus. Acesta a inclus pe Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO și un număr de șefi de stat și de guvern ai țărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei.

România, în calitatea sa dublă – vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și țară care a oferit constant și de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic și militar țării vecine, are un interes direct în continuarea susținerii colective europene și euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal și ilegal de agesiune din partea Federației Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanților, în primul rând Președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice.

Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura președinția rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt și cele propuse și animate de România, de exemplu B9 sau Inițiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conținutului discuției. Urmează noi reuniuni la care România va participa”.

Știrea inițială: Unii lideri invitați la întâlnire iau în calcul să participe prin videoconferință, au declarat doi dintre diplomații citați de Reuters.

Palatul Elysee nu a răspuns imediat unei solicitări de a face precizări pe acest subiect.

Informația vine după ce liderii europeni s-au reunit luni la Paris pentru discuții, într-un efort de a stabili o poziție unitară privind negocierile de pace. România nu a fost invitată să participe la summitul de criză desfășurat luni în capitala franceză.

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a infirmat categoric, luni seară, informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora România a primit invitaţie la reuniunea de urgență de la Paris şi nu i-ar fi dat curs.

„Categoric pot să infirm faptul că s-ar fi primit o invitaţie. De altfel, zi şi noapte lucrăm pentru a deschide o serie de canale de comunicare. Veţi vedea, în zilele şi chiar orele următoare, o serie de evoluţii din punctul de vedere al poziţionării României, al generării unui anume tip de solidaritate europeană şi transatlantică, pentru că ambele sunt în interesul securităţii ţării noastre”, a precizat coordonatorul Cancelariei preşedintelui interimar al României, potrivit Agerpres.

Diaconescu a precizat că se lucrează în prezent pentru a „avea consultările necesare, în ideea că o Europă unită şi o relaţie transatlantică ne sunt de folos”.

O eventuală trimitere de trupe în Ucraina va fi luată în considerare doar în cadrul unui acord de pace, afirmă Parisul

Franța consideră că este prematur să se vorbească despre trimiterea de trupe europene de interpunere în Ucraina, problemă care poate fi ridicată doar atunci când va exista un acord de pace, și nicio țară care a participat la întâlnirea de urgență desfășurată luni la Paris nu a declarat că intenționează să trimită soldați, scriu agențiile EFE și Agerpres

Aceasta este poziția exprimată marți de ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, cu privire la neînțelegerile dintre europeni pe această problemă delicată, într-un interviu acordat postului de radio France Info în care a insistat că europenii vor trebui neapărat să fie la orice masă de negocieri privind Ucraina.

„Nu este o cerere, este o constatare”, a subliniat Barrot, după care a adăugat că „realitatea este implacabilă. Doar ucrainenii vor putea decide să înceteze să lupte când va veni momentul și o vor face doar când vor fi siguri că pacea obținută este de durată. Și cum vor avea ei această certitudine? Doar dacă au garanții că nu vor mai fi atacați”.

„Cine va oferi aceste garanții? Europenii. Prin urmare, prin forța lucrurilor, europenii vor fi în jurul mesei la un moment dat”, a mai spus șeful diplomației franceze.

Ministrul de Externe a insistat că trimiterea de trupe în Ucraina „nu este o problemă care se pune acum” și că la întâlnirea organizată luni la Paris de președintele francez, Emmanuel Macron, cu șefii de guvern din alte șapte țări europene, „nimeni nu a spus că intenționează să trimită trupe în Ucraina”.

Problema, în opinia lui, este realizarea unei păci durabile, diferită de cea a acordurilor de la Minsk de acum zece ani între Rusia și Ucraina pentru că acestea „au fost încălcate de 20 de ori” și au condus la situația în care Moscova să ajungă să invadeze teritoriul ucrainean.

Deși Franța consideră prematură trimiterea de trupe în Ucraina, nu o exclude.

Barrot a spus că pentru a ne asigura că amenințarea rusă se oprește și încetează să se apropie de restul țărilor europene, acestea vor trebui să facă „eforturi mai importante” decât cele făcute în cazul acordurilor de la Minsk pentru a evita noi agresiuni.

„Care va fi forma acestor garanții? Este prea devreme să vorbim despre această problemă”, a repetat ministrul, precizând că acest lucru va trebui abordat „odată ce pacea a fost atinsă pentru a putea fi garantată cu adevărat”.

Întrebat despre întâlnirea de la Riad dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său american, Marco Rubio, în absența unor reprezentanți ai Ucrainei și Europei, șeful diplomației franceze a spus că nu se opune ideii ca „Statele Unite să dorească să îl atragă pe Putin la masa negocierilor”. Dar apoi a subliniat că Vladimir Putin nu este motivat de dialog, ci de presiune.

El a reamintit cu această ocazie poziția europenilor și anume că „este la latitudinea ucrainenilor să spună ce este negociabil, iar noi nu le vom impune nimic”.

În ceea ce privește măsura în care NATO continuă să fie o garanție pentru apărarea Europei prin prisma recentelor poziții exprimat de administrația Trump, Barrot a considerat că aceasta continuă să fie instanța potrivită, dar cu schimbări. „Deși NATO este o alianță care ne unește cu Statele Unite”, a argumentat el, Washingtonul „a spus foarte clar că își va reduce implicarea” în Europa, motiv pentru care președintele Macron insistă încă din 2017 că apărarea europeană trebuie consolidată.

În acest sens, ministrul francez de Externe a salutat faptul că luni, la Paris, liderii europeni au spus că cheltuielile militare ar trebui să rămână în afara regulilor privind limita deficitului, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat act și se va pronunța în următoarele „câteva zile”.

Macron cere „garanții de securitate puternice”

Emmanuel Macron a declarat marți dimineață că o pace „de durată” în Ucraina trebuie să fie însoțită de „garanții de securitate puternice și credibile”, după convorbiri telefonice cu președinții Trump și Zelenski, scrie AFP.

„Ne dorim o pace puternică și durabilă în Ucraina. În acest scop, Rusia trebuie să își înceteze agresiunea și asta trebuie să fie însoțită de garanții de securitate puternice și credibile pentru ucraineni”, a scris președintele francez, pe rețeaua de socializare X, după întâlnirea de luni de la Paris.

„Dacă nu, riscul ar fi să vedem această încetare a focului sfârșind ca acordurile de la Minsk”, a adăugat Macron.

El s-a referit la pactele din 2014 și 2015 în vederea unei încetări a focului care nu au reușit să pună capăt durabil ciocnirilor dintre armata ucraineană și separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei.

Convorbirea cu Zelenski a venit după ce Macron a organizat reuniunea de urgență cu liderii europeni pentru a discuta despre răspunsul la schimbarea radicală a politicii SUA cu privire la Ucraina inițiată de președintele Donald Trump.

Liderii europeni se tem că președintele republican ar dori să negocieze un acord de pace cu Rusia în discuții care nu implică Kievul, și cu atât mai puțin Uniunea Europeană.

La rândul său, Volodimir Zelenski a afirmat, pe X, că omologul său francez l-a informat despre discuțiile cu liderii europeni și că aceștia împărtășesc o „viziune comună” asupra modului în care se poate ajunge la pace.

„Împărtășim o viziune comună: garanțiile de securitate trebuie să fie puternice și fiabile”, a scris liderul de la Kiev.

„Orice altă decizie fără aceste garanții, cum ar fi o încetare a focului fragilă, ar fi doar o altă înșelătorie din partea Rusiei și un preludiu la un nou război rus împotriva Ucrainei sau a altor națiuni europene”, a subliniat Zelenski.