Franţa se pregăteşte să se scufunde din nou într-o criză politică, după ce guvernul condus de Francois Bayrou va cădea, cel mai probabil, în urma moțiunii de cenzură în Adunarea Naţională (parlament), scrie știrileprotv.ro

La ora 15:00 (13:00 GMT), premierul Francois Bayrou, care deţine acest post de mai puţin de nouă luni, va urca la tribuna Palatului Bourbon pentru a-şi asuma răspunderea pentru bugetul de austeritate propus, care vizează limitarea datoriei exponenţiale a ţării (114% din PIB).

Răspunsul celor 577 de deputaţi se va materializa printr-un vot care va avea loc mai târziu, luni seară. Dar nu există niciun fel de suspans, comentează AFP, potrivit Agerpres: coaliţia parlamentară care îl susţine pe Emmanuel Macron nu are majoritate, iar partidele de opoziţie, de la extrema dreaptă la extrema stângă, au avertizat că vor vota împotrivă.

Guvernul lui Francois Bayrou, al patrulea prim-ministru numit de Emmanuel Macron de la realegerea sa din 2022 şi al doilea de la dizolvarea Adunării Naţionale în iunie 2024, va cădea.

Iar Franţa, care se scufundă tot mai adânc pe zi ce trece sub greutatea datoriei publice, se va cufunda într-o criză politică, cu partidele aflate la cuţite şi cu ochii aţintiţi către următoarele alegeri prezidenţiale din 2027.

"Iată partide politice care nu numai că nu se pun de acord asupra a nimic, dar, mult mai rău, sunt într-un război civil deschis între ele (...) Şi îşi unesc forţele pentru a dărâma guvernul", a acuzat duminică Bayrou, într-o declaraţie pentru mass-media online Brut.

Emmanuel Macron are de rezolvat o mare problemă politică

Emmanuel Macron se confruntă din nou cu o ecuaţie imposibilă pentru a ieşi din impasul parlamentar: negocierea cu anumite partide pentru a conveni asupra unui prim-ministru care să nu fie respins imediat de deputaţi sau dizolvarea Adunării Naţionale şi speranţa că noua cameră îi va fi mai favorabilă - o provocare descurajantă, având în vedere cât de nepopular este.

Aproximativ 77% dintre oameni dezaprobă acţiunile sale, cea mai slabă evaluare pe care a obţinut-o vreodată de la venirea la putere în 2017, potrivit unui sondaj Ifop recent.

Şi conform unui sondaj publicat duminică, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, Adunarea Naţională (RN, extremă dreaptă) a Marinei Le Pen şi aliaţii săi ar ieşi învingători în primul tur cu un procent clar de 33% din voturi, devansând stânga şi tabăra prezidenţială.

„Numirea unui nou prim-ministru este mai probabilă decât alegerile anticipate", potrivit cabinetului de analiză american Teneo, dar din moment ce Emmanuel Macron i-a luat prin surprindere pe mulţi atunci când a dizolvat Adunarea Naţională în iunie 2024, "o surpriză similară nu poate fi exclusă".

Confruntat cu o extremă dreaptă care a devenit din ce în ce mai asertivă de-a lungul anilor şi al scrutinurilor şi cu o stânga radicală extrem de vindicativă (La France Insoumise), Emmanuel Macron trebuie să încerce să-şi lărgească blocul central şi ar putea încerca să numească un prim-ministru acceptat de Partidul Socialist, având grijă să nu-şi înstrăineze propria aripă dreaptă.

„Problema actuală din Franţa este că fiecare (partid) are linii roşii, iar aceste linii roşii fac complet imposibilă formarea unei coaliţii. Nu există o coaliţie majoritară, o coaliţie care să poată dura", a declarat pentru AFP Mathieu Gaillard de la institutul de sondare Ipsos.

Cât despre organizarea de noi alegeri, probabil că acestea nu ar schimba prea multe.

„Nu există majoritate în Franţa. Niciunul dintre cele trei blocuri (stânga, centru, extrema dreaptă - n.r.) nu are suficient sprijin electoral pentru a-şi asigura o majoritate absolută în Adunarea Naţională", rezumă el.

Pe lângă criza bugetară şi marasmul politic, Franţa se pregăteşte pentru o perioadă de tulburări sociale, cu o primă zi de test miercuri.

O mişcare nebuloasă apărută în timpul verii pe reţelele de socializare sub sloganul "Să blocăm totul", susţinută de unele sindicate şi de stânga radicală, a cerut paralizarea ţării miercuri, dar adevărata amploare a mobilizării rămâne incertă.

Într-un registru mai tradiţional, sindicatele au făcut apel la o zi de grevă pe 18 septembrie pentru a denunţa politica guvernului şi proiectul bugetar al lui Francois Bayrou care, după toate probabilităţile, nu va mai fi în fruntea guvernului în acea zi.

Cea mai recentă criză politică din Franța a fost în 2024

Cea mai recentă criză politică din Franța a avut loc în decembrie 2024, când, pentru prima dată în ultimii 62 de ani, guvernul francez condus de Michel Barnier a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.

Extrema stângă și dreaptă au făcut front comun împotriva lui, după ce acesta și-a asumat răspunderea pentru un buget de austeritate, care prevede creșteri de taxe și o reducere a cheltuielilor publice.

România, campioană europeană la deficitul bugetar, dar este urmată de Franța

Deficitul României a scăzut de la 9,6% la sfârșitul anului 2024 la 7,5% în primul trimestru din 2025, dar rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, arată Eurostat.

România este urmată de Franța (5,6%) și Belgia (5,5%).