Prima rundă de vot din Bundestagul german pentru alegerea noului cancelar a eșuat în mod neașteptat. Friedrich Merz nu a reușit să atingă majoritatea necesară de 316 voturi. Un nou vot nu va avea loc marți, membrii coaliției formate de conservatori și social-democrați alegând să poarte mai întâi consultări, scrie Reuters. Eșecul vine într-un moment dificil pentru Germania, cu o economie suferindă, în contextul presiunilor interne, migrație, extrema dreaptă, și externe – războiul din Ucraina și înrăutățirea relațiilor cu SUA, scrie hotnews.ro
Liderul conservator german Friedrich Merz nu a obținut marți, în primul tur de scrutin, majoritatea parlamentară necesară pentru a deveni cancelar, într-un eșec neașteptat pentru noua sa coaliție cu social-democrații.
O nouă rundă de vot nu va avea loc marți, ci mai degrabă vineri, deși acest lucru nu a fost confirmat oficial, anunță cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Este pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar pierde primul tur de scrutin într-o țară care se mândrește cu stabilitatea politică.
Merz, care i-a condus pe conservatorii săi din CDU/CSU spre victorie în alegerile federale din februarie și a încheiat un acord de coaliție cu social-democrații de centru-stânga (SPD), a obținut doar 310 voturi în camera inferioară a parlamentului.
307 parlamentari au votat împotrivă și trei s-au abținut. Merz avea nevoie de 316 pentru a-și asigura o majoritate, iar majoritatea sa aduna 328 de parlamentari.
Pentru că votul a fost secret, nu a fost imediat clar cine și-a retras sprijinul, fie rebelii din rândul CDU/CSU, nemulțumiți de împărțirea funcțiilor, fie partenerii de coaliție, social-democrații.
Cert este că presa a numit rezultatul o „catastrofă totală” și „o lovitură în stomac” pentru cancelarul desemnat.
Sesiunea parlamentară a fost suspendată pentru ca grupurile parlamentare să se poată consulta cu privire la următorii pași.
Nimeni nu aștepta un astfel de rezultat, iar Merz avea deja programate vizite la Paris și Varșovia, miercuri, și una la Bruxelles vineri, potrivit presei germane.
Ce urmează
Imediat după vot, Merz a părăsit camera alături de alți membri de rang înalt ai blocului său conservator pentru o sesiune specială de urgență.
Revista Der Spiegel a relatat că membrii coaliției iau în calcul ca următoarea rundă de vot să aibă loc vineri.
Bundestagul are la dispoziție 14 zile pentru a alege un alt candidat la funcția de cancelar. Nu există o limită a numărului de tururi de scrutin posibile, deși este întotdeauna necesară o majoritate absolută.
Dacă nici în acest al doilea tur de scrutin nu se ajunge la un rezultat, procesul electoral intră într-o a treia fază, în care trebuie să aibă loc imediat o nouă alegere.
Persoana care primește cel mai mare număr de voturi (majoritate relativă) este aleasă cancelar.
Conservatorii lui Merz au câștigat alegerile naționale din februarie cu 28,5% din voturi, dar au nevoie de cel puțin un partener pentru a forma un guvern majoritar.
Luni, ei au semnat un acord de coaliție cu social-democrații de centru-stânga, care au obținut doar 16,4%, cel mai slab rezultat din istoria postbelică a Germaniei.
AfD cere noi alegeri
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a salutat eșecul lui Merz și a declarat că rezultatele au arătat fragilitatea coaliției.
„Acest lucru arată fundația slabă pe care este construită mica coaliție a CDU/CSU și SPD”, a scris co-lidera partidului Alice Weidel pe platforma X.
La scurt timp după aceea, Weidel a declarat reporterilor că „Merz ar trebui să se retragă, iar calea ar trebui să fie eliberată pentru alegerile generale”.
Co-liderul Tino Chrupalla a jubilat, la rândul său: „Este o zi bună pentru Germania”.
Sub presiune
Presiunea pentru un rezultat bun al guvernării Merz este mare, după ce implozia din noiembrie a coaliției tripartite a cancelarului SPD Olaf Scholz a lăsat un vid politic în inima Europei, într-un moment de criză.
Războiul comercial global declanșat de taxele vamale ale președintelui american Donald Trump amenință cu un al treilea an de recesiune în cea mai mare economie a Europei, care trebuie deja să facă față rivalității crescânde din partea Chinei.
Între timp, Trump a amenințat că nu va veni în ajutorul aliaților NATO, determinându-l chiar și pe transatlanticul Merz să pună la îndoială credibilitatea Statelor Unite și să îndemne Europa să își consolideze capacitatea de a se apăra.
Acordul coaliției germane a elaborat planuri de relansare a creșterii, luând în vedere reducerea impozitului pe profit și scăderea prețurilor la energie. De asemenea, acesta promite un sprijin puternic pentru Ucraina și creșterea cheltuielilor militare.
„Oamenii cer Germaniei să conducă și nu mai există spațiu pentru a nu da curs acestui apel”, a declarat pentru Reuters Sudha David-Wilp de la think-tank-ul German Marshall Fund din Statele Unite.
„Tot ceea ce a stat la baza Germaniei postbelice în ultimele opt decenii nu mai este valabil, fie că este vorba de piețe deschise și comerț liber, fie că este vorba de prezența de securitate a SUA în Europa”, a mai spus acesta, insistând asupra dificultății contextului în schimbare.
Promisiunea lui Merz
Într-un moment în care era convins de sucesul său la votul din Bundestag, Merz a promis luni că va acționa rapid pentru a reforma cea mai mare economie a Europei.
„Începând de mâine, veți avea un guvern care este hotărât să ducă Germania înainte prin reforme și investiții”, a declarat el. Vocea guvernului va fi „auzită în Europa și în lume”, a mai spus liderul conservator, al cărui partid a câștigat alegerile din februarie.
Merz a decis să numească în guvern aliați apropiați și directori din companii, pentru a aborda problemele economice ale țării, pe fondul tensiunilor comerciale și al unei extreme drepte în creștere.
Social-democrații, partenerii de coaliție, au nominalizat politicieni de carieră mai convenționali.