Si-a riscat viata fugind de unul dintre cele mai represive regimuri din lume, a traversat o zona militara protejata cu garduri de sarma ghimpata, pentru ca apoi, un an mai tarziu, sa se intoarca pe unde a venit. Cazul nord-coreeanului a facut valva in ianuarie.
Acum, la mai bine de o luna de cand barbatul a trecut gardurile de sarma ghimpata, de data aceasta dinspre Coreea de Sud in Coreea de Nord, soarta sa - in ambele tari - ramane un mister, la fel si motivele pentru care s-a intors intr-unul dintre cele mai izolate state din lume, cu un regim totalitar aspru si cu un cult pronuntat al personalitatii ce il are in centru pe dictatorul Kim Jong-un.
Cazul acestui barbat care a fugit din Coreea de Nord, dar apoi s-a intors in aceasta tara cu regim opresiv este rar, dar nu este, totusi, singular. Peste 10.000 de nord-coreeni au fugit in Coreea de Sud in ultimul deceniu. Dintre ei, 30 s-au intors dupa un timp acasa, desi se confrunta cu perspectiva de a fi plasati in lagare de munca fortata, relateaza CNN.
Presa sud-coreeana a relatat ca dezertorul - numele lui nu este cunoscut oficial, dar unii martori spun ca in Coreea de Sud i se spunea Kim Woo-jeong - era un fost gimnast, un tanar cu o fire foarte retrasa. Potrivit politiei sud-coreene, a muncit in constructii si avea 30 de ani.
Chiar daca este neclar motivul pentru care barbatul a decis sa plece dintr-o tara libera precum Coreea de Sud si sa se intoarca in Coreea de Nord, faptul ca unii transfugi nord-coreeni decid sa revina intr-una din cele mai represive tari din lume nu face decat sa sublinieze cat de dificila poate fi adaptarea la viata din Sud pentru nord-coreenii care, in marea lor majoritate, nu au cunoscut un altfel de regim politic decat cel totalitar.
Cum reusesc nord-coreenii sa fuga din tara
Dupa ce razboiul din peninsula coreeana s-a incheiat cu un armistitiu, in 1953, Coreea de Nord si Coreea de Sud au fost separate de o granita aproape impenetrabila ce impiedica pe oricine sa treaca de cealalta parte.
In deceniile urmatoare, Coreea de Sud s-a modernizat, devenind una dintre cele mai bogate si mai dezvoltate tehnologic tari din lume. In acest timp, Coreea de Nord a devenit din ce in ce mai izolata pe plan international, cetatenii au fost supusi unei saracii generalizate si si-au vazut anulate multe dintre drepturile si libertatile de baza. Este lesne de inteles de ce oamenii ar putea dori sa evadeze dintr-un astfel de univers sumbru.
Din 1998, peste 33.000 de persoane au fugit din Coreea de Nord in Coreea de Sud, potrivit Ministerului Unificarii din Coreea de Sud. Numarul lor a scazut insa in ultimii ani, dupa ce Kim Jong-un a impus controale si mai dure la granita pentru a preveni „importul” de Covid.
In foarte rare ocazii, nord-coreenii reusesc sa fuga prin zona demilitarizata care separa cele doua tari, desi aceasta este puternic pazita. Este cazul fostului gimnast.
Insa cei mai multi transfugi aleg sa iasa din tara traversand lunga granita pe care Coreea de Nord o are cu China. Este cazul lui Kang Chun-hyuk.
Cele doua Corei sunt despartite de o asa-numita Zona Demilitarizata (DMZ) Foto: Profimedia Images
Amintirile care nu se sterg
Familia lui a facut aceasta calatorie temerara in 1998, cand Kang avea 12 ani, si in cele din urma a ajuns in Coreea de Sud cativa ani mai tarziu.
Dintre amintirile pe care inca le mai are din Coreea de Nord, Kang nu si-o poate sterge din minte pe aceea ca abia avea ce manca. Uneori, dintr-o singura portie de taitei uscati, el si pe parintii lui mancau o saptamana. Barbatul isi mai aminteste ca impreuna cu colegii de scoala fura porumb sau cartofi.
Potrivit unui sondaj realizat in randul a 3.000 de persoane, publicat in acest an de Fundatia pentru Refugiatii Nord-coreeni, lipsa mancarii este unul dintre cele mai invocate motive pentru care nord-coreenii se gandesc sa fuga. Aproape 22 la suta dintre cei intervievati au declarat ca acesta a fost motivul pentru care au plecat.
Totusi, cea mai frecventa motivatie - 23 la suta - a fost aceea ca vor sa scape de controlul regimului nord-coreean.
Copii nord-coreeni care strang porumbul risipit dintr-un sac care a cazut Foto: Profimedia Images
De ce nord-coreenii se adapteaza greu in Sud
Odata ajunsi in Coreea de Sud, cei care fug din Nord sunt sprijiniti. Mai intai, participa la niste cursuri obligatorii timp de 12 saptamani care ii ajuta sa se adapteze la viata din noua lor tara. Li se ofera sprijin financiar si cazare, acces la servicii medicale si oportunitati de angajare.
Dar chiar si asa, viata refugiatilor nord-coreeni este adesea dificila.
Inainte ca Kang Na-ra sa ajunga in Coreea de Sud in 2014, pe cand era adolescenta, ea credea ca viata ei in Coreea de Sud va fi ca in telenovelele sud-coreene pe care le urmarea in secret cand locuia in orasul Chongjin, al doilea ca marime din Coreea de Nord. Dar Coreea de Sud s-a dovedit a fi departe de lumea romantica pe care o vazuse pe ecran.
Mama lui Kang Na-ra fugise inaintea ei - nu vrea sa spuna de ce -, dar viata lor impreuna in Coreea de Sud nu a fost ceea ce spera ea. Mama ei lucra ore intregi si era adesea plecata de acasa. Pentru a se descurca, femeia dansa intr-un grup de artisti nord-coreeni transfugi. Desi Kang Na-ra vorbea aceeasi limba, adolescenta se simtea singura si avea putini prieteni in Coreea de Sud.
Un alt refugiat, care a cerut sa nu fie identificat de teama represaliilor impotriva familiei sale ramase in Coreea de Nord, a declarat ca si el s-a confruntat cu socul cultural atunci cand a fugit peste granita in urma cu cativa ani. Inclusiv semnele luminoase si colorate si abundenta de cuvinte din limba engleza patrunse in limba uzuala din Coreea de Sud il faceau sa se simta stanjenit. „Nu vezi astfel de lucruri in Coreea de Nord. La inceput nu mi-au placut multe lucruri in Coreea de Sud”, marturiseste refugiatul.
El spune ca multi dintre nord-coreenii care au reusit sa fuga au intampinat dificultati in gasirea unui loc de munca. Intr-adevar, statisticile pentru 2020 publicate anul trecut de Ministerul Unificarii din Coreea de Sud arata ca rata somajului in randul refugiatilor nord-coreeni era mai mare decat cea a populatiei generale - 9,4 la suta fata de 4 la suta. „Gasirea unei slujbe bune este importanta, dar chiar si sud-coreenilor, care au fost crescuti si educati aici, le este greu sa aiba un loc de munca decent. Va puteti imagina cat de greu poate fi pentru refugiatii nord-coreeni”, spune barbatul.
Mama si copil, morti de foame langa frigiderul gol
Familia lui Kang Chun-hyuk a primit un apartament de la guvern cand a ajuns in Coreea de Sud in 2001, dupa trei ani petrecuti in China. Dar accentul sau puternic din Coreea de Nord l-a facut sa se integreze greu la scoala, asa ca a abandonat-o. A prestat diverse munci manuale pana la varsta de 25 de ani, nefiind sigur ca va putea face vreodata si altceva.
Pentru altii, lupta pentru a se adapta si a gasi un loc de munca poate avea consecinte fatale. In 2019, o refugiata nord-coreeana, Han Sang-ok, a fost gasita moarta in apartament, impreuna cu fiul ei de 6 ani, dupa ce nu isi platise facturile luni de zile.
Un inspector al contoarelor de apa a simtit un miros urat care venea dinspre apartament si a sunat la politie, care a gasit in casa doua cadavre puternic descompuse si un frigider gol, ceea ce l-a determinat pe politist sa consemneze ca foamea a fost probabila cauza a mortii.
O lume stranie
Nu toti nord-coreenii viseaza insa la o viata buna in Coreea de Sud. Kim Ryon-hui a ajuns aproape din intamplare in Coreea de Sud. E adevarat, cazul ei este mai putin obisnuit.
Femeia de 54 de ani ducea o viata relativ indestulata in Coreea de Nord. In 2011 a mers in China, unde avea niste rude, pentru a se trata de o boala de ficat. Insa acolo a constatat ca medicii vor plata in avans.
Kim a aflat ca adesea chinezii merg in Coreea de Sud pentru a castiga rapid niste bani, asa ca a platit pentru o excursie in Coreea de Sud si si-a lasat pasaportul nord-coreean la intermediari, fara sa realizeze ca acest lucru insemna ca nu se va mai putea intoarce niciodata acasa.
Kim spune ca simte ostilitatea sud-coreenilor, mai ales atunci cand liderul nord-coreean efectueaza tiruri cu rachete. Femeia spune ca s-a straduit sa se adapteze la o societate capitalista, guvernata de presiunile pietei, si sa inteleaga ceea ce ea percepe drept o lume marcata de relatii conflictuale.
„Ca apa si uleiul, asa suntem noi si sud-coreenii, nu ne putem amesteca”, spune femeia. Este un sentiment pe care il impartasesc multi alti refugiati.
Potrivit sondajului realizat de Fundatia Refugiatilor Nord-coreeni, desi majoritatea oamenilor sunt multumiti in Coreea de Sud, pentru ca pot avea o viata libera si pot castiga pe masura muncii depuse, multi sunt deranjati de nivelul intens al concurentei.
Kim Ryon-hui, din Coreea de Nord, nu se poate adapta la viata din Coreea de Sud Foto: CNN
Dorul
Pentru Kim cel mai greu de indurat a fost insa separarea de familie. Legea sud-coreeana impiedica orice comunicare cu persoanele din Coreea de Nord, iar sud-coreenii nu pot calatori acolo. In afara cazului in care Kim ar trece inapoi in Coreea de Nord sau daca cele doua Corei ar ajunge la un acord de pace, femeia are putine sanse de a-si mai revedea familia.
Kim si-a vazut ultima data fiica cand aceasta avea 17 ani, iar acum are 28 de ani. Kim poate comunica cu familia ei doar prin intermediul jurnalistilor care duc scrisori si cadouri in Coreea de Nord, dar acest lucru nu a mai fost posibil de cand Coreea de Nord si-a inchis granitele din cauza pandemiei, in 2020.
„Este ingrozitor sa fii singura”, marturiseste femeia. „Cand vad lumini aprinse seara in alte apartamente, imi imaginez familii care iau cina impreuna. Acesta este cel mai trist sentiment”, spune ea.
Regrete
In ciuda dificultatilor, marea majoritate a refugiatilor nord-coreeni raman, pentru ca beneficiile sunt mult mai mari decat riscurile la care s-ar expune daca se intorc.
Seo Jae-pyeong a fugit din Coreea de Nord in 2001. In cei 20 de ani de cand locuieste in Coreea de Sud, personal a cunoscut un singur transfug care s-a intors in Coreea de Nord. Era doctorita, cu familia ramasa in Coreea de Nord, si spune ca nu si-a dat seama ca fratele ei o aducea in Coreea de Sud. „Nu avea niciun motiv sa fuga si nu s-a putut obisnui cu viata din Coreea de Sud”, explica Seo.
El spune, pe de alta parte, ca este posibil ca unii dintre refugiatii care s-au intors in Coreea de Nord sa fi fost santajati sau chiar rapiti in apropierea granitei dintre China si Coreea de Nord. Altii s-ar putea sa se fi confruntat cu dificultati financiare majore care nu le-au dat prea mult de ales.
In momentul in care multi refugiati ajung in Coreea de Sud, au deja datorii mari fata de calauzele care ii ajuta sa treaca granita.
Unii pur si simplu nu fac fata vietii in Coreea de Sud. Un barbat care era ofiter militar de rang inalt in Coreea de Nord nu si-a putut gasi de lucru decat intr-un depozit de vechituri in Coreea de Sud. A spus ca prefera sa moara acasa decat sa moara ca gunoier.
Nord-coreenii trebuie sa-si arate veneratia in fata statuilor care ii infatiseaza pe Kim Ir-sen, „parintele natiunii”, si pe fiul acestuia, Kim Jong-il, tatal actualului dictator Kim Jong-un Foto: Profimedia Images
Ce s-a intamplat cu gimnastul intors acasa?
A trecut o luna de cand gimnastul Kim a trecut inapoi in Coreea de Nord si nu este clar daca mai este in viata. Armata sud-coreeana l-a vazut pe camerele de supraveghere in timp ce trecea peste sarmele ghimpate din zona demilitarizata, dar nu a reusit sa il opreasca. Tanarul a fost surprins de patru ori de camerele de supraveghere in partea de sud a frontierei si o data dupa ce a trecut linia de demarcatie militara.
La un moment dat, soldatii au crezut ca este un refugiat care incearca sa treaca dinspre Nord si au mers sa-l gaseasca, dar n-au mai dat de urma lui, cu exceptia unei pene ramase agatate de un fir, provenind probabil de la geaca sa din puf.
Presa de stat nord-coreeana se lauda de obicei cu intoarcerea acasa a fostilor fugari, dar acum nu a existat nicio mentiune despre fostul gimnast.
Sunt voci care spun ca e loc de imbunatatire a politicilor Coreei de Sud fata de fratii din Coreea de Nord. Chiar si transfugii care par sa se fi adaptat se lupta uneori cu dorinta de a reveni in Coreea de Nord.
La doi ani dupa ce a fugit, tanara Kang Na-ra i-a spus mamei sale ca ar vrea sa se intoarca. Totusi, nu a vrut sa-si riste viata dupa ce a trecut prin atatea pentru a ajunge in Coreea de Sud. Acum, Kang, in varsta de 25 de ani, este o vedeta de televiziune, iar canalul ei de YouTube are peste 300.000 de abonati care ii urmaresc clipurile despre cum e viata in Coreea de Nord. Nu are un venit sigur, dar cel putin se bucura de viata. „Inca si astazi ma intreb daca am luat decizia corecta. Viata aici este dura”, spune tanara.