Papa Francisc va fi înmormântat astăzi, 26 aprilie, la ora locală 10.00 (11.00, ora Moldovei), la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma. Zeci de lideri din toată lumea și-au anunțat prezența la funeralii, inclusiv președintele american Donald Trump, scrie hotnews.ro.
Papa Francisc s-a stins din viață luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. În cei 12 ani de papalitate, Suveranul Pontif a suferit de diverse afecțiuni și, potrivit medicilor săi, el a murit în reşedinţa sa Sfânta Marta de la Vatican, după ce a suferit un accident vascular cerebral și un stop cardiac.
Sicriul Suveranului Pontif a fost dus miercuri dimineață la Bazilica Sf. Petru, unde zeci de mii de oameni au stat la cozi pentru a-i aduce un ultim omagiu acestuia.
Sâmbătă, Francisc va fi înmormântat la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, la cererea sa, fiind primul papă de după Leon al XIII-lea, care a murit în 1903, ce va fi înmormântat în afara Vaticanului.
Cum se vor desfășura funeraliile
Serviciul funerar se va desfășura în Piața Sfântul Petru, sâmbătă, și va fi condus de Giovanni Battista Re, decanul în vârstă de 91 de ani al Colegiului de Cardinali de la Vatican.
După ceremonia din Piața Sf. Petru, sicriul va porni către bazilica Santa Maria Maggiore pe un traseu de șase kilometri. Cortegiul funerar va trece apoi pe lângă repere importante ale Romei.
Funeraliile Papei Francisc vor urma o serie de ritualuri vechi de secole, dar vor fi mai modeste decât cele pentru pontifii din trecut, la dorința Suveranului Pontif.
În testamentul său, Francisc a cerut ca rămăşiţele sale „să se odihnească în aşteptarea zilei învierii în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore”. De asemenea, el a mai precizat că își dorește ca „ultima mea călătorie pământească să se încheie în acest sanctuar foarte vechi”. El a cerut un mormânt simplu, nedecorat, cu inscripția „Franciscus”.
Liderii care vor participa la funeraliile Papei Francisc
Lideri mondiali și credincioși catolici din întreaga lume vor participa la funeralii. Printre participanții așteptați se numără președintele SUA Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele argentinian Javier Milei, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, dar şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Președintele Argentinei, Javier Milei
Regele Filip și Regina Matilda ai Belgiei
Președintele și prima doamnă ai Braziliei, Luiz Inacio da Silva și Janja Lula da Silva
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
Președintele Consiliului European, Antonio Costa
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola
Președintele Timorului de Est, Jose Ramos-Horta, și ministrul de externe, Bendito Freitas
Președintele Franței, Emmanuel Macron
Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz
Președintele Ungariei, Tamas Sulyok
Președintele Italiei, Sergio Mattarella, și premierul Giorgia Meloni
Președintele Letoniei, Gitanas Nauseda
Președintele Poloniei, Andrzej Duda
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan
Președinta Elveției, Karin Keller-Sutter
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski
Președintele SUA, Donald Trump, și prima doamnă, Melania Trump.
Ce urmează după moartea Papei Francisc
Conclavul pentru alegerea unui nou papă începe în Capela Sixtină de la Vatican la 15-20 de zile după decesul papei. Cardinalii, care sunt închiși la Vatican pe durata conclavului, decid ziua exactă.
Toți cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot lua parte la votul secret. Aceștia au nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi plus unu pentru a-l alege pe noul papă, astfel încât votul poate dura mai multe runde, pe parcursul mai multor zile.
La încheierea alegerilor, noul papă este întrebat dacă acceptă demnitatea și ce nume dorește să ia.
Lumea află vestea alegerii unui nou papă atunci când un oficial arde buletinele de vot cu substanțe chimice speciale care generează un fum alb, ce iese pe coșul capelei. Aceștia folosesc alte substanțe chimice pentru a produce fum negru care indică un vot neconcludent.
Decanul Colegiului Cardinalilor urcă apoi în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța „Habemus Papam” (Avem papă). Noul papă apare apoi și dă binecuvântarea sa mulțimii din piață.
Viața Papei Francisc
Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în 2013, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, într-o familie de origine italiană. Deși a studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, în 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus, potrivit wikipedia.com.
A fost profesor de literatură şi psihologie la multe colegii, iar din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.
În 1969, el a fost sfinţit preot. Ulterior, el a fost profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector și paroh. În 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.
Pentru a-şi finaliza teza de doctorat, el a mers în 1986 în Germania, dar a fost transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Isus. Câțiva ani mai târziu, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires, iar apoi cardinal.
Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice.