Germania a suspendat acordarea vizelor umanitare pentru cetățenii ruși și bieloruși, în pofida declarațiilor publice care susțin contrariul, scrie Deutsche Welle, citând organizații pentru drepturile omului, scrie Hotnews.ro

Potrivit acestora, autoritățile germane au revenit la abordarea de dinaintea începerii invaziei pe scară largă din Ucraina, când astfel de vize erau emise doar în cazuri excepționale și pe baza unor criterii despre care organizațiile umanitare afirmă că erau netransparente și neclare.

Procedura accelerată de acordare a vizelor umanitare fusese introdusă în mai 2022, la 3 luni după ce președintele rus Vladimir Putin și-a trimis forțele de invazie în Ucraina. Potrivit Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) de la Berlin, astfel de vize puteau fi solicitate de persoanele aflate în pericol din cauza poziției lor împotriva războiului, a activității lor în domeniul drepturilor omului sau a criticilor aduse autorităților ruse.

Totuși, în mai 2025, după schimbarea guvernului german, programele de primire au fost suspendate, inclusiv cele pentru vize umanitare. În august, Ministerul de Externe al Germaniei a anunțat că restricțiile vor fi ridicate, dar a subliniat că „procedura accelerată” pentru cetățenii din Belarus, Rusia și Iran, introdusă de guvernele anterioare, nu va mai fi aplicată.

„Formal, fereastra de primire rămâne deschisă, dar fără mecanismul accelerat. De fapt, aceasta înseamnă închiderea programului: rușii puteau aplica doar prin procedura rapidă. Acum e vorba doar despre cazurile unor persoane foarte cunoscute – câteva pe an. Între timp, funcționarii se prefac că programul încă funcționează”, afirmă organizația pentru drepturile omului inTransit.

Reducerea programelor de migrație și revizuirea celor existente sunt prevăzute în acordul de coaliție al noului guvern al Germaniei, format din blocul conservator CDU/CSU și social-democrații de la SPD. „Avem impresia că CDU ne ignoră complet”, a declarat un angajat al unei organizații neguvernamentale pentru Deutsche Welle.

Potrivit acestuia, consultările continuă doar cu SPD, în timp ce reprezentanții CDU/CSU „caută orice motiv pentru a refuza”. „Este un mecanism instituțional de sabotaj”, a spus interlocutorul citat de DW.

Rușilor li se transmite că Kazahstanul și Kârgâzstanul sunt „țări sigure”

Apărătorii drepturilor omului mai afirmă că rușilor care au părăsit țara din cauza dosarelor penale li s-a sugerat, în unele cazuri, să depună cererea de viză la ambasada Germaniei din Moscova. În alte situații, Ministerul de Externe răspunde că Armenia, Kazahstanul sau Kârgâzstanul sunt „țări sigure” și refuză solicitarea.

„Oamenii au rămas blocați în țări de tranzit unde nu sunt în siguranță. Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Kazahstanul extrădează în Rusia. În Turcia a existat, de asemenea, o tentativă de extrădare. În Armenia, prin intermediul OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), sunt posibile căutări ale persoanelor. Aceste țări sunt doar un punct de tranzit, nu un loc sigur pentru ședere”, subliniază organizațiile pentru drepturile omului.

Apărătorii drepturilor omului recunosc însă că revenirea la nivelul anterior de acordare a vizelor umanitare este puțin probabilă.

„Putem doar să încercăm să creștem numărul cazurilor – de la trei-patru pe an la zece-douăzeci. Argumentele umanitare nu mai funcționează”, a declarat copreședintele uneia dintre organizații. Potrivit juriștilor, autoritățile germane analizează vizele umanitare pentru ruși și bieloruși împreună cu programele similare destinate Afganistanului, Siriei și Iranului.

Pe fondul fluxurilor masive de refugiați, nimeni din guvernul german nu intenționează să acorde o atenție separată direcției ruse și belaruse, potrivit DW.