Guvernul german isi mentine obiectivul de a „opri energia nucleara” incepand din 15 aprilie, cand vor fi deconectate ultimele trei centrale, dupa ce in 2022 a fost aprobata o amanare cu trei luni si jumatate a calendarului prevazut initial pentru „a spune adio” acestei surse de energie, relateaza agentia EFE. Ministrul Mediului, Steffi Lemke, a precizat, in declaratiile pentru grupul media „Mediengruppe”, ca nu va fi o noua prelungire sau situatie de rezerva pentru aceste centrale si ca aprovizionarea cu energie este garantata, transmite Agerpres, potrivit observatornews.ro. 

Publicat:19.03.2023, 14:47

„Riscurile legate de energia nucleara sunt incontrolabile”, a spus ministrul, in opinia careia situatia aprovizionarii cu energie a Germaniei este mai buna decat in alte tari vecine, mai dependente de centralele nucleare. „Pariul pe dezvoltarea regenerabilelor va fi, pe termen lung, cea mai buna modalitate pentru a garanta o stabilitate a preturilor in sector”, a subliniat ea.

Initial, renuntarea la energia nucleara ar fi trebuit sa aiba loc in 31 decembrie 2022, data prevazuta pentru dezactivarea ultimelor trei centrale. Insa, in octombrie 2022 a fost aprobata o prelungire a termenului pentru a garanta aprovizionarea in contextul crizei energetice, precipitate de razboiul din Ucraina. Decizia a fost luata de cancelarul Olaff Scholz, vazand ca partenerii liberali si verzi nu ajung la un acord in acest sens.

Scholz s-a folosit de competentele sale speciale si a cerut celor trei ministere implicate - al Economiei si Protectiei Climatice si Mediului, conduse de verzi si al Finantelor, condus de liberalul Christian Lindner- sa elaboreze un nou act normativ pentru a incepe procesul parlamentar corespunzator.

Energia nucleara, un subiect sensibil pentru germani

Decizia prevedea ca ultimele trei centrale - Isar 2 si Neckar 2, in sudul tarii, si Lingen, in centru- sa fie deconectate din 15 aprilie 2023, ca solutie de compromis la tensiunea mentinuta de ministrul Economiei de la Verzi, Robert Habeck, si ministrul Finantelor, Christian Lindner, de la Liberali.

Pentru Verzi, un partid pentru care inchiderea centralelor era un fel de semn de identitate, orice amanare era greu de acceptat, in timp ce liberalii lui Lindner insistau ca ar trebui ca cele trei centrale sa ramana in functiune sau de rezerva pana in 2024, mai scrie EFE. Atat Habeck, cat si Lemke, au considerat ca isi pot asuma decizia lui Scholz, deoarece nu ar fi fost necesara utilizarea unor noi cantitati de combustibil - si nici nu se vor genera deseuri radioactive - fiindca pana la 15 aprilie se vor utiliza in continuare cele existente.

Amanarea a presupus o noua modificare a calendarului, promovat prima data de cancelarul social-democrat Gerhard Schroder, in 2000, cu Verzii ca si aliati, si reluat in 2011 de conservatoarea Angela Merkel, ca urmare a catastrofei de la centrala nucleara japoneza de la Fukushima.

Ultimele trei centrale acopereau la finele lui 2022 doar 6% din totalul consumului de electricitate, dar erau considerate necesare pentru asigurarea aprovizionarii. De la inceputul invaziei ruse in Ucraina, Germania a accelerat procesul de reducere a dependentei energetice de Rusia, pana a ajuns la niveluri minime. In schimb, a trebuit sa reactiveze o serie de exploatari de carbune, insa isi mentine obiectivul de a renunta si la aceasta sursa de energie in perioada 2030- 2038.