Anul acesta, cancelarul german Friedrich Merz s-a angajat să construiască în Germania, a cărei armată a fost neglijată ani de zile, cea mai puternică armată din Europa. Pentru a realiza această ambiție, guvernul se concentrează, în primă fază, să mărească numărul soldaților prin atragerea de voluntari, transmite CNN, scrie hotnews.ro.
Coaliția de guvernare din Germania a convenit săptămâna trecută asupra unui nou mecanism pentru consolidarea forțelor germane armate, inclusiv opțiunea de a impune serviciul militar obligatoriu. Măsurile vin în contextul amenințării percepute din partea Rusiei și a unei schimbări semnificative în politica externă a SUA, subliniază sursa citată.
Astfel, prin noile reforme, Germania vrea să-și crească efectivele de la 180.000 de soldați la 260.000 de soldați – plus încă 200.000 de rezerviști. Termenul pentru atingerea acestei ținte este anul 2035.
Oferta pentru voluntari
În prima fază, efortul se va concentra pe înrolarea voluntară, cu stimulente mai mari pentru cei care se înscriu, inclusiv un salariu lunar de pornire de 2.600 de euro. Salariul este mai mare cu 450 de euro față de cel primit în prezent.
Dacă noile cote nu vor fi atinse, guvernul va avea opțiunea de a recurge la înrolări obligatorii, acolo unde este necesar.
Începând cu 1 ianuarie 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar privind interesul lor de a servi în armată. Pentru băieți, completarea acestuia va fi obligatorie. Din 2027, bărbații de 18 ani vor trebui, de asemenea, să efectueze controale medicale obligatorii.
Această măsură vine în contextul în care administrația Trump avertizează că Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate, războiul Rusiei din Ucraina continuă, iar experții din regiune sugerează că există riscul ca Moscova să invadeze un stat membru NATO, subliniază CNN.
Imagine din timpul unui exercițiu al armatei germane, noiembrie 2025. Credit line: Uwe Koch / imago sportfotodienst / Profimedia
Germania are potențialul de a juca un rol-cheie în apărarea convențională a Europei, având în vedere poziția sa geografică centrală, consideră Minna Ålander, cercetătoare asociată în Programul pentru Europa al think tank-ului Chatham House din Londra.
„Dacă planurile de a atinge noile cifre de personal se vor concretiza, va fi un lucru grozav pentru Europa, dar asta se va întâmpla, cel mai probabil, undeva în anii 2030”, a spus ea.
Dacă acest lucru va fi suficient de rapid, rămâne de văzut, mai scrie sursa citată.
„Recrutarea prin tragere la sorți”
Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a declarat în iunie, într-un interviu pentru BBC, că NATO ar trebui să se pregătească pentru un posibil atac rusesc în următorii patru ani, posibil chiar începând cu 2029, și a îndemnat statele membre să fie pregătite.
Înainte de adoptarea noii legi, partenerii din coaliție – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), de orientare conservatoare, și Uniunea Social-Democrată (SPD), de centru-stânga – au dezbătut timp de săptămâni întregi cu privire la tipul de serviciu militar ce ar trebui introdus.
Una dintre idei a fost „recrutarea prin tragere la sorți”, care ar fi presupus o selecție aleatorie a tinerilor pentru examinări medicale, urmată de o altă tragere la sorți pentru chemarea lor în serviciu.
Recruți în timpul unui antranement de luptă în Renania de Nord-Westfalia, noiembrie 2025. Credit line: FEDERICO GAMBARINI / AFP / Profimedia
Propunerea a fost în cele din urmă respinsă de ministrul apărării Boris Pistorius, care a declarat că recrutările ar trebui să se concentreze pe stimulente precum salarii mai bune și alte compensații financiare.
Germania avea anterior serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani, dar acesta a fost suspendat în 2011 în favoarea unei armate complet voluntare.
Acordul trebuie aprobat de Parlamentul german, iar parlamentarii ar trebui să-l supună la vot până la sfârșitul anului. Dacă acest lucru se va întâmpla, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Pistorius, membru al SPD, a salutat această măsură, încercând în același timp să-i liniștească pe cei vizați.
„Nu există niciun motiv de îngrijorare, niciun motiv de teamă”, a declarat el după anunțarea acordului.
Boris Pistorius. Credit line: ESDES.Pictures, Bernd Elmenthaler / imago stock&people / Profimedia
„Lecția este destul de clară: cu cât forțele noastre armate sunt mai capabile de descurajare și apărare, prin armament, instruire și personal, cu atât este mai puțin probabil să ne implicăm într-un conflict”, a mai spus el.
Creează Germania un precedent?
Pistorius a sugerat că noul sistem militar al Berlinului ar putea da un exemplu pentru alți aliați europeni.
„Toată lumea urmărește ce facem”, a spus el.
„Sunt în contact strâns cu (prim-ministrul francez) Sebastian Lecornu și succesorul său și, bineînțeles, cu Regatul Unit și cu alte țări… Noul nostru model de recrutare este destul de modern. Este foarte modern. Și ar putea fi un exemplu și pentru alte țări? Nu știu, dar ar putea fi”, a adăugat Pistorius.
Ce cred nemții despre armata obligatorie
Schimbările rămân controversate. Mulți, în special în stânga politică din Germania, se opun reintroducerii oricărei forme de recrutare obligatorie.
Un sondaj Forsa publicat de ziarul Die Welt în octombrie, înainte ca reformele să fie anunțate, a indicat că 80% dintre alegătorii partidului de stânga Die Linke din Germania s-au declarat împotriva ideii.
Totuși, cercetătoarea Ålander crede că atingerea cotelor fără a apela la recrutare obligatorie nu este nerealistă, având în vedere dimensiunea populației Germaniei.
„Dacă guvernul și forțele armate ar reuși să îmbunătățească semnificativ percepția asupra armatei și să-i motiveze pe tineri să înceapă să considere serviciul militar o alegere „normală”, obiectivul ar putea fi atins doar prin participare voluntară,” a declarat ea pentru CNN.
Reticența tinerilor din Germania de a fi supuși recrutării obligatorii este evidentă.
Unul dintre ei a pus sub semnul întrebării ideea recrutării obligatorii.
„Desigur, este important să ne putem apăra. Dar de aceea suntem în alianța NATO… Iubesc Germania. Nu aș spune că vreau să lupt pentru această țară acum… Am o altă viață în minte decât să fiu în război”, a spus tânărul, în vârstă de 17 ani, pentru CNN.
Ani de neglijență
Forțele armate ale Germaniei, sau Bundeswehrul au fost cronic subfinanțate de la Războiul Rece încoace.
Timp de trei decenii după căderea Zidului Berlinului, cheltuielile militare ale Germaniei au rămas sub 2% din PIB – sub ținta stabilită de NATO, pe fondul lipsei unei percepții privind amenințările, al unui tabu legat de puterea militară a țării și al unei mentalități profund pacifiste, rezultat al epocii naziste.
Apoi a venit invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Pe fondul apelurilor din Europa de a fi „pregătiți pentru război”, acest lucru a declanșat o schimbare semnificativă în perspectiva țării.
Fostul cancelar Olaf Scholz a proclamat o „Zeitenwende” – sau „perioadă de schimbare” – care a dus la crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehrului.