Coaliţia prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi-a pierdut teoretic majoritatea în parlament după ce un al doilea partid ultraortodox, Shas, a părăsit miercuri guvernul, scrie știrileprotv.ro
Plecarea din coaliția de guvernare a partidului Shas are loc din cauza unui proiect de lege care limitează scutirea de serviciul militar acordată de zeci de ani persoanelor religioase.
Shas — unul dintre cele două partide ultraortodoxe evreieşti considerate cei mai apropiaţi aliaţi politici ai premierului — a anunţat miercuri seara că cei 11 membri ai săi vor demisiona din guvern, lăsându-l pe Netanyahu cu doar 50 de locuri în parlament, sub majoritatea minimă de 61 de locuri.
Decizia vine după o mişcare similară a partidului Yahadut HaTora (Iudaismul Unit al Torei), care s-a retras la începutul săptămânii în semn de protest faţă de limitarea scutirii generale de la serviciul militar pentru bărbaţii evrei ultraortodocşi, serviciu care altfel este obligatoriu.
Totuşi, pierderea celor două partide din coaliţia guvernamentală nu va duce la prăbuşirea imediată a guvernului sau la alegeri anticipate. Partidul Shas a spus că va sprijini în continuare coaliţia din parlament, oferind guvernului mai mult timp pentru a rezolva disputa spinoasă în legătură cu recrutarea militară.
După ce Yahadut HaTora a părăsit coaliţia, marţi, din cauza acestei probleme care provoacă diviziuni profunde, Netanyahu rămăsese o majoritate de doar un singur loc în parlament. Însă decizia Shas de a sprijini în continuare în parlament guvernul înseamnă că Netanyahu nu se confruntă cu ameninţarea alegerilor anticipate, pentru moment, şi nici nu îi subminează eforturile de a asigura o posibilă încetare a focului în Gaza.
Parlamentul Israelului începe o vacanţă de vară de trei luni pe 27 iulie, oferindu-i lui Netanyahu timp pentru a încerca să rezolve problema celor care ar trebui să servească în armată - o dezbatere ce a provocat mult timp tensiuni uriaşe în cadrul societăţii profund divizate a Israelului.
În timp ce partidele ultraortodoxe şi-au concentrat furia asupra problemei recrutării, partidele de extremă dreaptă l-au presat pe Netanyahu să nu facă concesii în negocierile de încetare a focului cu militanţii Hamas, care sunt în curs în Qatar. Ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir, şi ministrul finanţelor, Bezalel Smotrich, doresc ca Israelul să continue războiul, însă Netanyahu ar avea suficiente voturi în cabinet pentru a susţine o eventuală încetare a focului fără ei.
Probleme în coaliția de guvernare în mijlocul unui război
Subliniind diviziunile din coaliţie, Shas, în declaraţia sa de miercuri, l-a îndemnat pe Netanyahu să facă „tot ce-i stă în putere” pentru a ajunge la un acord cu Hamas.
Israelienii au devenit din ce în ce mai obosiţi de războiul de 21 de luni din Gaza, care a început cu cea mai sângeroasă zi pentru Israel, 7 octombrie 2023, când un atac surpriză al Hamas a ucis 1.200 de persoane şi 251 au fost luate ostatice de militanţii palestinieni. Ofensiva ulterioară a Israelului împotriva Hamas a ucis peste 58.000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii, a strămutat aproape întreaga populaţie din Gaza, a condus la o criză umanitară şi a lăsat o mare parte a enclavei în ruine. De asemenea, Israelul a înregistrat cel mai mare număr de victime militare din ultimele decenii, cu aproximativ 450 de soldaţi ucişi până acum în luptele din Gaza.
Acest lucru a alimentat o dezbatere deja explozivă cu privire la un nou proiect de lege referitor la recrutare, care se află în centrul celei mai recente crize ce a zguduit coaliţia lui Netanyahu. Aceasta a preluat mandatul la sfârşitul anului 2022 şi urmează să rămână în funcţie până în toamna anului 2026.
Studenţii seminarişti ultraortodocşi au fost scutiţi mult timp de serviciul militar obligatoriu. Mulţi israelieni sunt furioşi din cauza a ceea ce ei consideră a fi o povară nedreaptă purtată de cei care fac serviciul militar.
Liderii evreilor ultraortodocşi spun că dedicarea deplină pentru studiul scripturilor sfinte este sacrosanct şi se tem că tinerii lor se vor îndepărta de viaţa religioasă dacă vor fi înrolaţi în armată. Anul trecut, Curtea Supremă a ordonat să se pună capăt acestei scutiri.