Luni, Zelenski va merge la Casa Albă, după ce în Alaska omul care a pornit cel mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace a asigurat că nu vrea decât pace, dar că ucrainenii invadați și uciși de rachete și drone îi sabotează negocierile. Iar Donald Trump l-a crezut pe Putin, măcar parțial, probabil pentru că nu vrea să se complice cu miza asupra lumii în legătură cu războiul din Ucraina. În schimb, dorește cât mai repede Nobelul pentru Pace, scrie hotnews.ro.

Unul dintre cele mai bizare forumuri de pe Reddit, „r/EmpireDidNothingWrong” – în traducere: „Imperiul nu a făcut nimic rău” – are 500.000 de membri și din 2015, cosmetizează cu pasiune imaginea unuia dintre cei mai malefici antagoniști din istoria cinematografiei.  

Premisa acestui subreddit este că Imperiul Galactic imaginat de George Lucas în saga Star Wars, nu a greșit de fapt cu nimic. Imperiul e autocrația de inspirație nazistă care destramă Republica și democrația. Imperiul calcă în picioare libertățile lumilor și distruge integral cel puțin o planetă pentru a inspira teroare și pentru a anihila rebeliunea.

”Democrația e haos, dictatura e liniștitoare” 

Dar oamenii din grupul acesta numeros spun că Imperiul condus de un Lord Sith sinistru nu a avut de ales în misiunea sa opresivă. Pentru că că dictatura aduce ordine și stabilitate în univers. Pentru că democrația e haos, iar disidenții sunt teroriști.

În vreme ce pentru unii participanți la forum discuția e probabil pur teoretică sau amuzantă, o joacă în universul Star Wars, intensitatea cu care alții îți justifică argumentele dictaturii galactice și genocidul planetar ilustrează într-un mod fascinant o parte a realității de azi. 

În lumea de acum unde Lordul Sith stă la Kremlin. În lumea de acum, faptele obiective nu mai au prea mare valoare, iar oamenii nu mai pot sau nu mai vor să mai distingă adevărul de minciună.

Desigur, puțini dintre cei de pe grupul pro Imperiu au trăit într-o dictatură reală. Ar fi văzut că dictatura nu aduce liniște, ci angoasă, zi de zi. 

În căutarea păcii

Imaginea din Alaska este aceea cu Vladimir Putin și Donald Trump zâmbind lumii întregi sub un banner cu motto-ul summitului – „În căutarea păcii”.

În vreme ce Putin căuta pacea în Alaska, parte din Ucraina era sub alertă de raid aerian. Volodimir Zelenski, care nu a fost invitat în Alaska, a enumerat chiar în timpul summitului zonele unde civilii ucraineni erau sub asaltul Rusiei. 

„Sumî – un atac rus asupra pieței centrale. Regiunea Dnipro – atacuri asupra orașelor și întreprinderilor. Zaporojie, regiunea Herson, regiunea Donețk – atacuri rusești deliberate”, a spus el.

„În ziua negocierilor, rușii continuă să ucidă. Și asta spune multe”, a scris liderul de la Kiev.

Nici măcar nu e nimic nou aici, fiecare moment de așa-zisă negociere rusească din ultimele luni a fost însoțit de atacuri asupra Ucrainei, o strategie evident deliberată. Și ucraineii au răspuns cu atacuri, undeori adânc în teritoriul rusesc. 

În martie, discuția telefonică Trump-Putin despre așa-zisul armistițiu privind loviturile asupra infrastructurii energetice a fost urmată la doar cinci minute de atacurile prin care Rusia încălca acest armistițiu.

Dacă Putin este „pacifistul”, cine sunt „războinicii”?

Ar trebui să fie evident că țara care a început războiul, declanșând o invazie sângeroasă ce a șocat Europa în 2022, este și cea care poate să-l oprească. De fapt europenii și ucrainenii au repetat acest lucru la nesfârșit.

Nu e evident însă pentru toată lumea.

Nu este evident pentru Viktor Orban, spre exemplu, care alimentează constant ideea că Putin este pacifistul, iar ucrainenii și europenii – războinicii. Nu este evident pentru parte din dreapta radicală din România, cu discurs identic.

Nu este evident nici pentru mulți oameni obișnuiți din România sau Europa, iar numărul lor va crește dacă nu suntem atenți, deși mi-e neclar ce anume am putea face. 

Putin îi bombarda și îi certa că nu vor pace

Și nu pare evident nici pentru Donald Trump. Cumva, narațiunea absurdă vândută de Putin, cu ajutorul prietenilor săi, a prins rădăcini. 

În Alaska, de la tribuna oferită cu generozitate de președintele SUA, liderul de la Kremlin i-a apostrofat pe ucraineni și pe europeni, îndemnându-i să nu-i saboteze negocierile.

Vladimir Putin, la conferința de la finalul sumitului, pe 15 august 2025. Credit line: Julia Demaree Nikhinson / AP / Profimedia

„Ne așteptăm ca Kievul și capitalele europene să perceapă lucrurile într-o manieră constructivă și să nu creeze obstacole. Să nu încerce să perturbe progresul apărut prin provocări sau intrigi în culise”, a spus el. 

În timp ce îi bombarda, Putin îi critica pe ucraineni că nu vor pace.

Frăția rusă

Și a mai spus ceva Putin, l-a asigurat pe Trump că invadatorii și invadații sunt frați, că în vreme ce omoară ucraineni, rușii simt o durere fără margini. 

„Am considerat și considerăm poporul ucrainean – am spus asta de multe ori – ca fiind frățesc, oricât de ciudat ar suna asta în contextul actual. Avem aceleași rădăcini, iar tot ceea ce se întâmplă pentru noi este o tragedie și o durere profundă”, a insistat el, fără să clipească.

Suprarealist, dar încă o dată, nimic nou. 

În 2022, în plină invazie, ministrul de externe Serghei Lavrov explica senin că Rusia nu a atacat Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunea că „Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni de-a lungul istoriei sale”.

Imperiul nu a făcut nimic rău. 

A reușit strategia lui Putin?

Într-o discuție pe care am avut-o înainte de summit, Volodimir Fesenko, analist politic de la Kiev, mi-a explicat că liderul de la Kremlin va încerca în Alaska să îl convingă pe Trump că el este cel care dorește încheierea războiului. 

Putin, a spus Fesenko, „va încerca să manipuleze emoțiile lui Trump și îl va convinge că Zelenski este cel care nu dorește pacea și că este necesar să se oprească livrările de arme către Ucraina și să se exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a-l forța pe Zelenski să accepte un plan de pace comun ruso-american”. 

Iar Trump, dornic să încheie un acord cât mai repede, ar putea fi vulnerabil. 

Derularea evenimentelor ne-a arătat că asta a și fost strategia lui Putin. 

Trump nu este străin de strategiile discursive în care faptele obiective nu mai au valoare, conceptul de post-adevăr a fost popularizat odată cu prima sa alegere la președinția SUA.

El s-a grăbit însă să arate că îl crede pe Putin când acesta spune că vrea pace și că este gata de un acord.

Apoi, într-o schimbare majoră, a spus chiar că a convenit cu Putin că cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului este să se ajungă direct la un acord de pace – nu prin intermediul unui armistițiu, așa cum au cerut până acum Ucraina și aliații săi europeni.

O pace negociată sub bombe, asta e soluția lui Putin, care a refuzat armistițiul, a explicat Trump.  

„Ucraina trebuie să fie de acord cu acest lucru” a spus liderul de la Casa Albă în interviul acordat Fox News după summit, mutând presiunea pe umerii Kievului.

Întrebat ce sfat i-ar da lui Zelenski, el a insistat: „Trebuie să încheie un acord”.

Măcar „Trump nu a vândut Ucraina”

În cele din urmă, pentru ucraineni și europeni, vestea bună a summitului este că, deocamdată, Trump și Putin nu au ajuns totuși la un acord. 

Da, Putin a câștigat, din punct de vedere simbolic. Tatiana Stanovaia, cercetătoare la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, a observat că Trump pare să transfere cea mai mare parte a responsabilității către Kiev și Europa.

Ea a afirmat însă că Putin nu a reușit, deocamdată, să-l convingă ferm pe Trump să-i susțină public poziția.

Istoricul specializat în Războiul Rece, Serghei Radcenko, a scris și el că Putin a câștigat runda din Alaska, obținând ceva fără efort. 

„Totuși”, a observat el, „Trump nu a vândut Ucraina”.

Da, Putin a sfidat întreaga lume și în principal victimele din Ucraina devastată, zâmbind triumfător din Alaska, pe covorul roșu, alături de liderul SUA, sub un slogan pacifist. 

Dar, după cum au observat mulți comentatori, se putea și mai rău.