Decenii de cercetări ştiinţifice şi milioane de dolari au fost dedicate acestei chestiuni în Emiratele Arabe Unite, o ţară bogată în petrol, dar săracă în apă, transmite Agerpres.

În pofida eforturilor întreprinse, ploile rămân rare, iar cererea de apă creşte fără încetare din partea unei populaţii aflate în plină expansiune, formată în principal din expatriaţi.

În timpul Forumului internaţional de la Abu Dhabi pentru ameliorarea precipitaţiilor, organizat în ianuarie, o idee a ieşit în evidenţă: utilizarea inteligenţei artificiale (AI).

Printre iniţiative se află un sistem AI ce vizează îmbunătăţirea însămânţării norilor, o metodă deja practicată de Emiratele Arabe Unite de mai multe decenii, ce constă în injectarea de sare sau alte produse chimice în structura norilor pentru a creşte cantitatea de precipitaţii.

„Sistemul AI este aproape gata, facem acum ultimele retuşuri”, a declarat Luca Delle Monache, director adjunct al Centrului pentru condiţii meteorologice şi hidrologice extreme din Occident, de la Institutul de oceanografie Scripps din cadrul Universităţii California din San Diego.

El consideră că însămânţarea norilor permite creşterea precipitaţiilor cu 10%-15%, dar această tehnică nu funcţionează decât cu norii cumulus, formaţi din vapori de apă situaţi destul de jos, şi riscă să împiedice precipitaţiile dacă metoda nu este aplicată corect.

„Trebuie aplicată în locul potrivit şi la momentul potrivit, de aceea noi folosim inteligenţa artificială”, a adăugat el.

Perspective promiţătoare

Acest proiect pe trei ani, finanţat cu 1,5 milioane de dolari din fonduri locale, vizează pregătirea unui algoritm cu date satelitare, radar şi meteorologice pentru a-i permite să localizeze norii susceptibili de a fi însămânţaţi în următoarele şase ore.

Proiectul promite să amelioreze tehnica actuală, care se bazează pe studierea imaginilor din satelit de către experţi, care ghidează apoi sute de zboruri de însămânţare a norilor, efectuate în fiecare an în această ţară.

Cu un regim pluviometric de 100 de milimetri pe an, cei aproximativ 10 milioane de locuitori ai Emiratelor Arabe Unite depind în principal de apa produsă în uzinele de desalinizare, care furnizează circa 14% din producţia mondială, potrivit datelor oficiale.

Populaţia ţării, compusă în procent de 90% din străini şi care a crescut de 30 de ori după înfiinţarea Emiratelor Arabe Unite în 1971, este concentrată în oraşele costiere Dubai, Abu Dhabi şi Sharjah.

Însă ţara mizează în continuare pe apele subterane, reîmprospătate prin precipitaţii şi susţinute printr-o reţea de baraje, pentru a alimenta agricultura şi industria.

Ploaia este suficient de exotică pentru a deveni o atracţie turistică. Pe Raining Street (Strada Ploioasă) din Dubai, vizitatorii plătesc 300 de dirhami (79 de euro) pentru a se plimba sub o burniţă falsă.

Conform tradiţiei, liderii locali le cer periodic credincioşilor musulmani să se roage pentru sosirea ploii.

Deşi rare, precipitaţiile locale pot fi uneori abundente, aşa cum s-a întâmplat în aprilie 2024, când au provocat închiderea Aeroportului din Dubai, un centru turistic de prim-plan la nivel global, şi au paralizat activităţile din acest oraş-stat timp de mai multe zile.

„Mai avem încă mult de lucru”

De la înfiinţarea Forumului din Abu Dhabi în 2017, Programul său de ameliorare a precipitaţiilor a alocat ajutoare în valoare de 22,5 milioane de dolari.

„Pentru însămânţarea norilor, acest program este cel mai bun din lume”, a declarat Luca Delle Monache. „Este vorba despre un sector foarte specializat şi există puţini experţi în lume, iar ei sunt practic toţi aici”, a adăugat el

Şi alte aplicaţii ale AI au fost studiate de către experţi.

Marouane Temimi, profesor asociat la Institutul de Tehnologie „Stevens” din New Jersey, a prezentat un sistem dezvoltat în Statele Unite ce permite monitorizarea furtunilor în timp real.

Profesorul Temimi, la fel ca Luca delle Monache, a avertizat totuşi că această tehnologie are anumite limite.

O lipsă a datelor detaliate privind compoziţia norilor – o problemă curentă, ţinând cont de costul mare al echipamentelor de monitorizare – împiedică realizarea unor previziuni precise, chiar şi cu ajutorul AI, a subliniat el.

„Mai avem încă mult de lucru, pentru că avem date, dar nu destule pentru a alimenta modelele AI în mod corect”, a detaliat el.

Loic Fauchon, preşedintele grupului de reflecţie intitulat Consiliul mondial al apei, a lansat şi el un apel la reţinere.

„Fiţi prudenţi. Încercaţi să găsiţi echilibrul potrivit între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană”, a declarat el, recomandând „să nu se meargă prea repede spre AI, pentru că oamenii sunt probabil cea mai bună opţiune”.