Șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, se află în fața unor noi încercări de demitere a sa pentru a doua oară în trei luni, după ce grupurile parlamentare de extremă dreapta și stânga din Legislativul European au depus și prezentat luni două moțiuni de cenzură, scrie Reuters, transmite hotnews.ro.

Deși moțiunile de cenzură nu au aproape nicio șansă să obțină majoritatea de două treimi necesară pentru a o destitui pe Ursula von der Leyen în cadrul votului de joi (8 octombrie), în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg, acestea ar putea expune o nemulțumire mai generală cu privire la leadership-ul șefei CE și ar putea destabiliza Parlamentul UE, al cărui sprijin este necesar pentru adoptarea legislației.

Moțiunile au fost propuse luni de extrema dreaptă și extrema stângă din Franța – Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale (Rassemblement National – RN), și Manon Aubry, din cadrul partidului La France Insoumise (Franța Nesupusă), care au afirmat în repetate rânduri că este timpul ca von der Leyen să plece.

Moțiunile au fost depuse de grupurile politice „Patrioți pentru Europa” și Stânga din cadrul Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, susținută de echipa ei de comisari, le-a spus parlamentarilor europeni că lumea se află în cea mai precară și periculoasă situație din ultimele decenii, indicând incursiunile în spațiul aerian al UE legate de Rusia și faptul că președintele rus Vladimir Putin dă vina pe Europa pentru războiul său din Ucraina.

„El nu-și ascunde bucuria și sprijinul pentru toți prietenii lui obedienți din Europa, care îi fac treaba… Aceasta este o capcană și pur și simplu nu putem cădea în ea”, a spus ea.

Pentru șefa Comisiei, aceasta nu este o experiență nouă, având în vedere că a supraviețuit unei moțiuni de cenzură din partea parlamentarilor de extremă dreapta în luna iulie. Atunci, moțiunea depusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) a fost respinsă cu 360 de voturi „împotrivă”, 175 de voturi „pentru” și 18 abțineri.

Cu toate acestea, partidele din afara curentelor politice mainstream au realizat că moțiunile de cenzură, rar utilizate anterior, sunt ușor de declanșat după ce alegerile din 2024 au dus la creșterea numărului de parlamentari de extremă dreapta la peste 100, fiind necesari doar 72 pentru a susține o moțiune.

Cele două moțiuni de cenzură diferă, dreapta plângându-se de politicile ecologice „greșite” și de eșecul de a rezolva criza migrației ilegale, în timp ce stânga subliniază inacțiunea UE în ceea ce privește Fâșia Gaza.

Cu toate acestea, ambele părți sunt de acord că von der Leyen a acceptat un acord tarifar dezechilibrat cu Statele Unite și că acordul comercial UE-Mercosur propus de Comisie reprezintă o amenințare pentru agricultori și mediu.

Atât acordul tarifar cu SUA, cât și acordul Mercosur vor fi supuse votului în Parlamentul European în lunile următoare, rezultatele fiind incerte.