Diplomația cu Teheranul poate fi reluată „cu ușurință” dacă președintele american Donald Trump ordonă conducerii israeliene să înceteze atacurile asupra Iranului, a declarat vineri, pentru CNN, Majid Farahani, purtătorul de cuvânt al președinției iraniene, scrie hotnews.ro.
„Iranul crede în dialogul civil”, a afirmat acesta. „Nu contează dacă este direct sau indirect”, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Președintele Trump poate opri cu ușurință războiul cu un singur telefon către israelieni”, a spus el, reiterând astfel poziția Iranului că negocierile sunt imposibile în timp ce bombele israeliene lovesc Iranul.
Farahani a adăugat că Iranul nu va fi de acord oprirea îmbogățirii uraniului – Teheranul insistând că programul său nuclear are scopuri pașnice –, dar a adăugat că sunt posibile concesii.
„Poate că poate fi mai mică (concesie, n.r.), dar nu o vom opri (îmbogățirea uraniului, n.r.)”, a mai spus el.
În ultimele zile, puterile europene s-au alăturat apelurilor americane și israeliene pentru interzicerea îmbogățirii uraniului, întărindu-și pozițiile cu privire la această chestiune-cheie. Franța a prezentat „o poziție clară privind îmbogățirea zero” (a uraniului), a precizat, vineri, pentru postul american de televiziune purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Christophe Lemoine.
Iranul afirmă că are nevoie de uraniu îmbogățit în scopuri pașnice, în timp ce produce cantități mari de material aproape de gradul în care poate fi utilizat pentru armament.
Decizia lui Trump de joi, de a deschide o fereastră de negociere de două săptămâni înainte de a decide asupra unui eventual atac militar asupra Iranului, a oferit o șansă mică, deși improbabilă, pentru un acord de pace între Iran și Israel.
La Geneva au loc discuții între miniștrii de externe din Iran, Franța și Germania, împreună cu șefa politicii externe a UE, prima întâlnire față în față de acest gen confirmată de la începutul conflictului.
După zile de mesaje din ce în ce mai agresive din partea administrației Trump, s-a deschis astfel posibilitatea ca acțiunea militară să poată fi evitată.
Într-adevăr, chiar tabăra lui Trump pare să fie profund divizată cu privire la oportunitatea unor atacuri directe împotriva Iranului, notează CNN.
„Dacă America se implică în război”, a spus Farahani, „există foarte multe opțiuni, și toate aceste opțiuni sunt pe masă”.
Dosarul nuclear iranian, discutat la Geneva
Întâlnirea la care participă miniștrii de externe din Iran, Franța, Germania, Regatul Unit, precum și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consacrată discutării viitorului programului nuclear iranian se desfășoară vineri la Geneva, după o săptămână de ostilități fără precedent între Israel și Iran, au relatat anterior agențiile EFE și Agerpres.
Miniștrii de externe din Germania (Johann Wadephul), Franța (Jean-Noel Barrot) și Regatul Unit (David Lammy), împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, au avut o întâlnire preliminară înainte de a se întâlni cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, care a avut, de asemenea, vineri, o intervenție în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU.
În intervenția sa din Consiliu, Abbas Araqchi a acuzat Israelul că a comis crime de război prin atacarea facilităților sale nucleare și a cerut comunității internaționale să acționeze pentru a „stopa această agresiune”.
„Lumea, toate statele și mecanismele Națiunilor Unite trebuie să își arate îngrijorarea și să acționeze imediat pentru a opri agresiunea, a pune capăt impunității și a face ca criminalii să răspundă pentru atrocitățile comise în regiunea noastră”, a subliniat șeful diplomației iraniene, care a acuzat, de asemenea, Israelul de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Araqchi a mai indicat în fața Consiliului, din care Israelul și SUA s-au retras la începutul anului, că agresiunea israeliană împotriva Iranului este „o încălcare clară a Cartei Națiunilor Unite și o provocare clară la adresa principiilor și normelor pe care această instituție le reprezintă”. De asemenea, a avertizat cu privire la „consecințele potențiale pentru sănătate și mediu” ce ar putea fi cauzate de atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare din cauza radiației.
În întâlnirea care a început vineri la Geneva, diplomația europeană încearcă să convingă regimul de la Teheran de necesitatea de a renunța la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele și atacurile cu drone între Israel și Iran continuă, ostilitățile fiind declanșate pe 13 iunie de Israel și justificate cu argumentul că se teme că Teheranul este aproape de a dispune de armament nuclear.
Surse iraniene au confirmat că pe agenda întâlnirii se află atât problema nucleară, cât și situația din Orientul Mijlociu, după începutul atacurilor Israelului.
Posibilitatea ca Statele Unite, aliatul Israelului, să intervină militar împotriva Iranului adaugă incertitudini acestei întâlniri, după ce Donald Trump a indicat joi că s-a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide dacă va interveni sau nu în conflict.
Araqchi a declarat vineri la televiziunea iraniană că a respins o cerere din partea SUA de a continua negocierile asupra programului nuclear iranian, care au început în luna aprilie, argumentând că nu există loc pentru astfel de discuții atât timp cât agresiunea israeliană continuă.
Într-o conferință de presă la Geneva, ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a subliniat că europenii ar trebui să adopte o „atitudine fermă” față de Iran, în care să ceară „încheierea definitivă a programului nuclear și demontarea arsenalului său de rachete balistice”.
Meron a criticat ONU pentru că dă în Consiliu prilejul să se exprime unei voci a „regimului radical iranian” și a insistat că „nu există absolut nicio posibilitate ca tot uraniul îmbogățit pe care îl deține (Iranul) să fie destinat unui uz civil”.
De asemenea, Meron a acuzat Teheranul că urmărește o capacitate de producție de peste 10.000 de rachete balistice cu rază lungă, „investind miliarde pentru a realiza acest lucru și a fi capabil să ajungă cu ele până în inima Europei”.