Războiul lansat de Israel împotriva Iranului vizează încetarea programului său nuclear, pe care o mare parte a lumii îl privește cu îngrijorare, iar experții spun că se extinde până la punctul în care ar putea produce o armă atomică în câteva luni. Israelul are propriul program secret de arme nucleare, pe care nu îl recunoaște public, dar care, cred unii experți, se extinde și el, potrivit New York Times, conform digi24.ro.

„Din perspectiva unei posturi diplomatice oficiale, israelienii nu vor confirma sau infirma” arsenalul nuclear, a declarat Alexander K. Bollfrass, expert în securitate nucleară la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra. 

În schimb, Israelul a declarat că nu va fi prima țară care „introduce” arme nucleare în Orientul Mijlociu. Această formulare deliberat vagă echivalează cu ceea ce Bollfrass a numit o „disimulare asupra a ceea ce este în mod clar un program de arme nucleare deja stabilit”. 

Cât de mare este arsenalul nuclear al Israelului? 

Se crede că Israelul deține cel puțin 90 de focoase nucleare și suficiente materiale fisionabile pentru a produce încă alte câteva sute, potrivit Centrului pentru Controlul și Neproliferarea Armelor și Inițiativei împotriva Amenințării Nucleare. 

Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite, a estimat că 30 de țări sunt capabile să dezvolte arme nucleare, dar doar nouă sunt cunoscute ca având arme nucleare. Israelul deține al doilea cel mai mic arsenal dintre cele nouă, depășit doar de Coreea de Nord, potrivit unui grup de susținere laureat al Premiului Nobel, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare. Israelul ar putea lansa focoase nucleare din avioane de vânătoare, submarine sau lansatoare terestre de rachete balistice, au declarat experții. 

Israelul este una dintre cele cinci țări — alăturându-se Indiei, Pakistanului, Coreei de Nord și Sudanului de Sud — care nu este semnatară a Tratatului ONU privind neproliferarea armelor nucleare. Acordul, care a intrat în vigoare în 1970, angajează, în general, guvernele să promoveze utilizările pașnice ale energiei nucleare și să prevină răspândirea armelor nucleare. Iranul este semnatar al tratatului, deși Israelul și puterile mondiale au acuzat Teheranul că îl încalcă prin îmbogățirea inutilă a uraniului la niveluri suficient de mari pentru a construi o armă nucleară.

Israelul ar trebui să renunțe la armele sale nucleare pentru a semna tratatul, care recunoaște doar cinci țări ca state nucleare oficiale: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite - membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Toate detonaseră o armă nucleară până în 1967, data limită din tratat pentru a se califica pentru desemnare. 

De cât timp are Israelul arme nucleare? 

Conform documentelor istorice, liderii israelieni erau hotărâți să construiască un arsenal nuclear pentru a proteja supraviețuirea țării la scurt timp după fondarea acesteia în 1948, în urma Holocaustului. 

Comisia pentru Energie Atomică din Israel a fost înființată în 1952, iar primul său președinte, Ernst David Bergmann, a declarat că o bombă nucleară va garanta „că nu vom mai fi niciodată conduși ca mieii la tăiere”, potrivit Bibliotecii Virtuale Evreiești. 

Cercetătorii cred că Israelul a început să construiască un sit de dezvoltare a armelor nucleare în 1958, în apropierea orașului Dimona, din sudul țării . Un raport al serviciilor secrete americane, recent desecretizat, din decembrie 1960, elaborat de Comitetul Comun de Informații pentru Energie Atomică, afirma că proiectul Dimona includea o instalație de reprocesare pentru producția de plutoniu. Raportul a concluzionat că proiectul era legat de armele nucleare. 

În jurul anului 1967, Israelul a dezvoltat în secret capacitatea de a construi explozibili nucleari, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor. Până în 1973, Statele Unite „erau convinse că Israelul avea arme nucleare”, a scris ulterior Federația Oamenilor de Știință Americani. 

Israelul nu se numără printre cele peste 30 de țări - toate din Europa sau Asia - considerate a fi protejate de așa-numita umbrelă nucleară a Statelor Unite. Această protecție nu numai că servește ca factor de descurajare american împotriva adversarilor, dar are și scopul de a încuraja țările respective să nu-și dezvolte propriile arme nucleare. 

Experții au declarat că faptul că Israelul nu făcea parte din umbrela nucleară americană era o altă recunoaștere nerostită a faptului că Israelul avea propriile arme atomice și nu avea nevoie de protecție sau descurajare. 

„În cele din urmă, există un sentiment de responsabilitate că securitatea Israelului revine Israelului și că aceștia vor face tot ce este necesar pentru a asigura acest lucru”, a declarat Bollfrass. 

A folosit Israelul armele sale nucleare în război? 

Biblioteca Virtuală Evreiască, considerată printre cele mai cuprinzătoare enciclopedii evreiești din lume, a citat rapoarte conform cărora Israelul și-a pregătit bombele nucleare în timpul războaielor arabo-israeliene din 1967 și 1973, dar armele nu au fost folosite. 

În ultimii 50 de ani au existat câteva rapoarte conform cărora Israelul și-a testat armele nucleare în situri subterane, inclusiv în deșertul Negev din sudul țării. 

Cel mai important episod – și unul care rămâne în dezbatere – a avut loc în septembrie 1979, când un satelit american conceput pentru a detecta explozii nucleare a raportat o dublă explozie atomică în apropierea locului de întâlnire a oceanelor Atlantic de Sud și Indian. Unii oameni de știință au crezut că dubla explozie a fost probabil rezultatul unui test nuclear, efectuat de Israel sau Africa de Sud, sau posibil de ambele. 

Israelul a negat implicarea în ceea ce este cunoscut sub numele de incidentul Vela, după numele satelitului. Jurnalele de la Casa Albă ale fostului președinte Jimmy Carter, publicate în 2010, menționau „credința tot mai mare” de la acea vreme că Israelul testase o explozie nucleară în apropierea extremității sudice a Africii de Sud. Dar acest lucru nu a fost niciodată dovedit, iar „documentele relevante pentru incidentul Vela sunt încă secretizate”, au scris oamenii de știință Avner Cohen și William Burr în 2020, citând jurnalele. 

Unde își construiește Israelul armele nucleare? 

Se crede pe scară largă că programul de arme nucleare al Israelului este găzduit la Dimona. 

Experții au declarat că se pare că inspectorii de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu au fost niciodată la fața locului și că nu exista niciun acord cu Israelul care să permită agenției de supraveghere a ONU să îl monitorizeze. Oamenii de știință americani au vizitat Dimona în anii 1960 și au concluzionat că programul nuclear de acolo era pașnic, pe baza unor inspecții din ce în ce mai limitate, arată înregistrările istorice. Dar nu există dovezi publice că inspectorii americani s-ar fi întors acolo de atunci. 

Fotografiile din satelit arată noi construcții la Dimona în ultimii cinci ani. Experții au spus că, cel puțin, instalația este în curs de reparații și modernizare. 

Există, de asemenea, o convingere tot mai mare în rândul unor experți că Israelul construiește un nou reactor la Dimona pentru a-și spori capacitatea nucleară. Un raport publicat săptămâna aceasta de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm arată că Israelul pare să modernizeze un reactor de acolo pentru a produce plutoniu, care poate fi utilizat atât pentru arme nucleare, cât și pentru alte scopuri pașnice, cum ar fi în spațiu. 

Din cauza secretului său, Dimona a fost mult timp un simbol al fascinației și, pentru unii, al furiei față de programul de arme nucleare al Israelului. 

Într-un eveniment public rar organizat la fața locului în 2018, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a folosit ca fundal pentru a-și avertiza inamicii că „cei care amenință să ne distrugă se pun într-un pericol similar - și, în orice caz, nu își vor atinge scopul”.