Cei 133 de cardinali care fac parte din Conclav intră astăzi în Capela Sixtină, de unde vor ieși doar după ce vor alege noul papă. Începe oficial conclavul, procesul secret prin care e desemnat viitorul lider al bisericii catolice și al celor 1,4 miliarde de credincioși. Și cu începerea acestui proces sacru pentru Biserica, sunt din nou vehiculate nume și analizate toate declarațiile. Totul, în căutarea unor semne legate de direcția ce o poate lua Biserica, relatează Reuters, Politico și Corriere della Sera, scrie hotnews.ro

De la moartea Papei Francisc, de pe 21 aprilie, au fost vehiculați mai mulți cardinali ce sunt considerați favoriți la succesiunea sa. 

Dar, după cum subliniază cardinalul britanic Vincent Nichols, „lista mea se schimbă și cred că va continua să se schimbe în următoarele câteva zile”. 

Cel mai înalt oficial al Bisericii din Anglia și Țara Galilor, care participă la primul său conclav, spune că discursurile susținute înainte de reuniunea conclavului au fost din nou esențiale pentru a ajuta la formarea opiniilor despre cine ar putea fi următorul papă.

 „Este un proces care pentru mine este departe de a fi încheiat. Vor exista aceste momente în care, ca și cum o piatră ar fi aruncată într-o apă, undele se vor răspândi, iar eu voi sta acolo și mă voi gândi: «Ah, da, asta este important»”, a spus cardinalul.

Întrebat dacă există cardinali favoriți care au mai multe șanse să devină papă, Nichols a răspuns: „Am venit cu câteva idei … (și) ele s-au schimbat”.

„Clona lui Francisc”

Vehicularea unor nume a stârnit însă rumoare în rândul clerului. De exemplu, pe listă se află și cardinalul italian Pietro Parolin, ceea ce a dus la campanii de discreditare a acestuia, remarcă Politico. 

Tradiționaliștii, în special, l-au catalogat drept „o clonă a lui Francisc”, atrăgând în același timp atenția asupra afacerilor sale controversate cu guvernul chinez și asupra activității sale la conducerea unui minister-cheie al Vaticanului implicat într-un scandal de 200 de milioane de euro în 2019.

Dar pentru cei care se tem de influența în scădere a Romei, Parolin este o opțiune bună. Cardinalul este văzut ca rezistând reformelor sinodale. Acest lucru i-a adus sprijinul unora dintre așa-numiții cardinali curiali, funcționari ai Vaticanului care lucrează direct pentru Sfântul Scaun în Cetatea Vaticanului, potrivit Politico.

Cardinali fără drept de vot, dar cu influență

Printre aceștia se numără cardinalii de peste 80 de ani care nu vor putea vota în conclav, dar care încă exercită o influență considerabilă, precum și italienii care ar putea dori să vadă la conducere unul dintre compatrioții lor, după 47 de ani de pauză.

Inevitabil, presiunile în favoarea lui Parolin au iritat facțiunea fidelilor fostului suveran pontif, care au avertizat că Parolin ar reduce eforturile radicale ale lui Francisc de a face Biserica mai incluzivă. 

În consecință, unii au încercat să-l discrediteze pe Parolin ca fiind un conservator ascuns, promovându-l în același timp pe secretarul general al sinodului, cardinalul maltez Mario Grech, ca un candidat al continuității, au spus oamenii. 

„Roma nu poate ști și nu poate înțelege toate dinamicile care au loc pe diferite continente. Ei nu vor ca Biserica să fie condusă de Curia Romană”, a spus unul dintre ei. 

Dar această tabără este fragmentată și prost coordonată, cu puțini candidați puternici în jurul cărora să se adune, au spus oamenii. Este, de asemenea, plină de cardinali numiți recent, luați din poziții „relativ neimportante”, care ar putea cădea pradă mașinațiilor „politicienilor înrăiți ai Bisericii, precum cardinalii europeni și nord-americani”, a declarat Miles Pattenden, istoric al Bisericii și lector la facultatea de istorie a Universității Oxford.

Tactici și testarea votului

În cele din urmă, problema rămâne mereu aceeași: se votează o persoană, nu o tactică prestabilită. 

Publicația italiană Corriere della Sera subliniază că unii dintre cardinali intră în conclav cu „cinci nume” de favoriți, alții au „câteva nume” în minte, iar alțiii au fost impresionați de „anumite intervenții” din ultimele zile. 

Desigur, există angajamentul de confidențialitate față de care au depus jurământ. Dar mai presus de toate, există sentimentul larg răspândit că cel puțin primele două-trei voturi vor servi pentru a testa terenul cu candidați-portdrapel și pentru a începe numărătoarea. Primul vot are loc miercuri seară, urmat de alte patru joi: două dimineața și două seara.

Nimeni nu știe cu adevărat ce se va întâmpla. În Vatican se spune că, la ultimul conclav, Benedict al XVI-lea, în așteptarea rezultatului voturilor, era convins că succesorul său va fi arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola.

Fostul suveran pontif era, fără îndoială, bine informat, și se pare că Scola a pornit cu un consens larg, în jur de cincizeci de voturi. Problema a fost că s-a oprit după primele voturi. A început bine, dar nu a progresat. Așa funcționează în conclav: dacă după două sau trei scrutine candidatul nu avansează, înseamnă că există un blocaj și se trece la altcineva.

Ce au discutat cardinalii înainte de vot

În întâlnirile cardinalilor care au avut loc înainte de conclav, intervențiile au servit la punerea pe masă a temelor fundamentale pe care noul Papă va trebui să le abordeze: evanghelizarea, criza credinței, conflictele și nevoia generalizată de a reconstrui structurile de serviciu ale Bisericii, pe care Francisc le-a ocolit uneori acționând direct, fără a-și avertiza colaboratorii. 

Cardinalii au discutat despre aceste lucruri în privat, la cină sau în reședințele unde au fost cazați în aceste zile, și vor continua să o facă odată cu începerea izolării pentru alegerea Papei.

Cine sunt favoriții

Procesul de vot a fost întotdeauna mai complex decât vechea opoziție între „conservatori” și „progresiști”. Dar de data aceasta, față de conclavurile trecute, situația este și mai fragmentată, cardinalii alegători nu au fost niciodată atât de numeroși, iar diferențele geografice și culturale joacă un rol la fel de important. 

Partea mai reformistă și „bergogliană” ar putea începe să voteze pentru candidați precum cardinalul din Marsilia, Jean-Marc Aveline, sau maltezul Mario Grech, care a condus Sinodul. 

Frontul tradiționalist privește spre ungurul Péter Erdö și suedezul Anders Arborelius. Și apoi există cardinali cunoscuți de toți, indicați de la început printre favoriți, care au profiluri capabile să reconcilieze diferențele: precum Pietro Parolin, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, sau filipinezul Luis Antonio Tagle.

Odată ce începe Conclavul, nu va mai răzbate nimic: lumea va putea doar să privească hornul Capelei Sixtine. În caz că e alb, lumea are un nou Papă. 

Dar o indicație va veni din timpul în care se produce fumul. Dacă fumul alb nu apare joi sau vineri, posibilitatea, mereu prezentă, a unei surprize va crește. În acel moment ar putea apărea alte nume, precum Matteo Zuppi, Fernando Filoni sau americanul Robert Francis Prevost. 

Nu poate fi exclus posibilitatea unui efect „Wojtyła” (Papa Ioan Paul al II-lea), un nume la care nimeni nu s-a gândit înainte.