„Putem încerca să creștem costurile politice pentru orice fel de acțiune militară. Putem să-i îngreunăm situația. Dar, în cele din urmă, nu-l putem opri cu adevărat pe Trump. (…) Singurii care îl pot opri cu adevărat sunt oamenii din SUA”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Rasmus Sinding Søndergaard, istoric și cercetător senior la Institutul Danez de Studii Internaționale.
Ultimele mișcări ale lui Donald Trump, inclusiv amenințarea cu noile taxe vamale, reflectă frustrarea liderului SUA, după ce Danemarca și Groenlanda au refuzat să cedeze în fața cererilor sale, spune într-un interviu pentru HotNews analistul danez Rasmus Sinding Søndergaard.
În același timp, revendicările sale privind Groenlanda, și inclusiv taxele vamale aplicate selectiv, nu doar că pun sub semnul întrebării întreaga garanție de securitate a NATO, dar par menite să divizeze Europa, spune Søndergaard.
Cu privire la motivațiile lui Trump, analistul danez observă că Copenhaga și Groenlanda au fost de la bun început deschise la creșterea prezenței militare pe insula arctică. Însă singurul lucru care motivează cu adevărat interesul lui Trump pare acum „dorința sa de a fi văzut ca omul care extinde teritoriul american”, consideră el.
Søndergaard crede că scenariul unei intervenții militare a SUA pentru preluarea Groenlandei este improbabil, dar nu imposibil, și observă că în acest caz Danemarca și europenii nu ar putea face prea multe lucruri pentru a-l opri.
În Danemarca, mai spune analistul, oamenii sunt frustrați, dar în același timp sătui și hotărâți să reziste: „Toată lumea cere să ripostăm, să luptăm”. Iar criza, explică el, a schimbat fundamental modul în care majoritatea danezilor văd Statele Unite.
„Asistăm la transformarea problemei legate de Groenlanda într-un conflict transatlantic”
HotNews: – Ce ne spun ultimele mișcări ale lui Donald Trump în privința Groenlandei. De la amenințarea cu taxele vamale suplimentare până la mesajele amenințătoare din ultimele zile?
Rasmus Sinding Søndergaard: – Cred că vedem o frustrare a lui Donald Trump din cauza eșecului său de a constrânge sau convinge Groenlanda și Danemarca să îi îndeplinească dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Și l-am văzut că a crescut presiunea, amenințând acum cu sancțiuni economice cele opt țări europene care participă la exercițiul militar din Groenlanda.
Un exercițiu militar la care, apropo, Statele Unite au fost invitate să participe.
Dar da, acum îl vedem transformând acest lucru într-un fenomen la nivel european.
În loc să aibă o dispută între Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, el răspunde acum, din cauza exercițiului militar european din Groenlanda și a sprijinului acordat de țările europene Danemarcei și Groenlandei, prin represalii împotriva țărilor europene.
Așadar, asistăm la transformarea acestei probleme legate de Groenlanda într-un conflict transatlantic între Europa în ansamblu și Statele Unite.
„Faptul că SUA amenință cu acțiuni militare unul dintre aliații tratatului pune sub semnul întrebării întreaga garanție de securitate a NATO”
– Cum credeți că va afecta acest conflict NATO? Și bănuiți, desigur este doar o speculație, că această mișcare are la bază și intenția de a planta cumva semințele unui dezacord în interiorul Uniunii Europene? O intenție care a fost de altfel exprimată în strategia de securitate a Statelor Unite.
– Cred că ați intuit perfect. Cred că politica oficială a Statelor Unite sub administrația Trump este de a încerca să divizeze Europa și de a semăna atât de multă dezbinare în Europa încât aceasta să devină slabă, astfel încât lui Trump să îi fie mai ușor să-și impună voința asupra țărilor individuale decât asupra unei Europe unite.
Și cred că impunerea de sancțiuni economice asupra unui număr select de țări este o încercare de a ne diviza.
Întreaga chestiune legată de Groenlanda și NATO este, desigur, o reflectare a unor declarații care au fost făcute, nu-i așa? În primul rând, prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a spus, desigur, că dacă SUA ar lua Groenlanda cu forța, ar fi sfârșitul NATO, cel puțin așa cum o știm noi. Deoarece cum am putea avea o alianță defensivă cu o țară care, în acest caz, ar cuceri teritoriul unuia dintre ceilalți membri ai tratatului?
Și, desigur, jurnaliștii i-au pus întrebări similare lui Trump și oamenilor săi, întrebându-l dacă, în esență, ar alege Groenlanda în detrimentul NATO, și nu am primit un răspuns clar.
Iar duminică seară l-am văzut pe secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, spunând că, în opinia lui, este o premisă falsă să punem problema în acest fel, deoarece el crede că europenii vor ajunge în cele din urmă să accepte cererile lui Trump, și, prin urmare, NATO va merge mai departe.
Dar cred că există o amenințare aici, desigur, pentru NATO, deoarece, o spun din nou, dacă un stat membru al alianței folosește forța militară împotriva altuia, de ce am mai crede că Statele Unite ar veni în apărarea Europei în cazul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru, când SUA, în acest caz, sunt gata să folosească forța militară pentru a încălca teritoriul unui alt stat membru? Așadar, faptul că SUA amenință cu acțiuni militare unul dintre aliații tratatului pune sub semnul întrebării întreaga garanție de securitate a NATO.
„Scenariul militar rămâne improbabil, dar nu imposibil”
– Deci, credeți că ar trebui să luăm în considerare și scenariul de neimaginat, acela că SUA vor folosi forța pentru a cuceri Groenlanda?
– Cred că rămâne un scenariu improbabil, dar nu imposibil. Și acest lucru, desigur, este foarte îngrijorător.
Motivul pentru care consider că este încă improbabil nu este doar din cauza reacției negative a Europei și a faptului că Europa trimite trupe în Groenlanda și că avem acum un potențial război economic, un război comercial între Europa și SUA pe această temă, ci și pentru că vedem în Statele Unite o opoziție foarte puternică față de această idee de a folosi forța militară în Groenlanda.
Adică, sondajele de opinie arată că doar aproximativ 4, 5, 6% consideră că aceasta este o idee bună. Deci, el este izolat și singur în Statele Unite când vine vorba de această idee de a folosi forța militară.
Și acest lucru este valabil și pentru Congres, unde vedem că mai multe persoane din propriul său partid ies în față și denunță această idee de a folosi forța militară. Unii spun destul de puternic și ferm că aceasta este, în esență, o idee proastă.
Alții, cum ar fi președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să se distanțeze de această idee, nu prin opoziția la Trump, ci prin declarații de genul: „Nu cred că este realist. Nu cred că asta va face”.
Deci, există diferite grade de opoziție față de această idee.
El ar avea nevoie de Congres pentru a semna un tratat sau pentru a obține finanțarea necesară în cazul în care SUA ar prelua controlul asupra Groenlandei după o operațiune militară și de aceea cred că toate acestea fac ca scenariul militar să fie relativ improbabil.
Ar putea cuceri Groenlanda foarte ușor din punct de vedere militar, dar ar avea o problemă politică reală după aceea, deoarece nu are sprijinul necesar pentru a semna un tratat sau pentru a finanța întreaga operațiune.
„Singurii care îl pot opri cu adevărat pe Trump sunt oamenii din SUA”
– Ce ar face guvernul danez, ce ar fi pregătit să facă în acest scenariu?
– În scenariul militar?
– Da, inclusiv.
– Da, ei bine, este dificil de spus, pentru că, așa cum am menționat și cum sunt sigur că dumneavoastră și cititorii știți foarte bine, în cazul unui conflict militar, Danemarca sau Europa, de altfel, nu pot învinge Statele Unite.
Așadar, calea militară s-ar încheia foarte repede.
Presupun că, dacă americanii ar prelua controlul formal prin mijloace militare, am asista la condamnări pe scară largă, desigur, dar și la sancțiuni economice, așa cum vedem că sunt luate în calcul acum la nivel european, și la alte măsuri de acest gen.
Mă gândesc, de asemenea, la ce ar face americanii, ce ar face oamenii din SUA.
Pentru că, în fond, când vine vorba de Trump, în Europa, putem încerca să-l ținem sub control. Putem încerca să creștem costurile politice pentru orice fel de acțiune militară. Putem să-i îngreunăm situația. Dar, în cele din urmă, nu-l putem opri cu adevărat.
Singurii care îl pot opri cu adevărat sunt oamenii din SUA. Adică, Congresul SUA ar putea, desigur, să aleagă să ia măsuri pentru a-l restricționa sau chiar pentru a-l destitui.
Nu cred că asta se va întâmpla în curând. Dar dacă ar face ceva foarte drastic, cum ar fi utilizarea forței militare, când are doar 5% sprijin din partea publicului din SUA, este posibil să existe o reacție internă.
Dar, în cele din urmă, tot ce putem face din Danemarca, din Europa, este să ripostăm cu mijloace economice și sancțiuni, restricții la export, toate aceste lucruri. Dar nu putem învinge militar SUA.
„Există un consens puternic în Danemarca pentru a riposta împotriva lui Trump”
– Care este opinia publică în Danemarca? Cum văd danezii această criză?
– Danezii sunt frustrați și, de asemenea, hotărâți să reziste. Cred că starea de spirit din Danemarca în acest moment este că trebuie să punem piciorul în prag.
Oamenii sunt obosiți de această situație. Desigur, oamenii sunt și îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla. Și cred că în Groenlanda, în special, oamenii sunt speriați, desigur, de perspectiva unei anexări.
Dar în acest moment, starea de spirit din Danemarca este mai mult decât orice altceva una de sfidare, de dorință de a riposta, de a nu mai accepta lucrurile așa cum sunt. Și asta este ceea ce auzi de la oamenii din stradă. În ultimele zile au avut loc proteste pentru susținerea Groenlandei și împotriva lui Trump.
Este, de asemenea, ceea ce auzi de la politicieni. Este remarcabil faptul că vezi întregul spectru politic din Danemarca, de la stânga la dreapta și până la centru. Toată lumea cere să ripostăm, să luptăm, să nu ratificăm acordul comercial pe care Parlamentul European intenționează acum să îl amâne, să nu cedăm acestei presiuni.
Aceasta este starea de spirit în acest moment. Aceasta s-ar putea schimba dacă solidaritatea europeană se destramă. Și dacă impactul economic al războiului comercial începe să se facă simțit.
Dar, deocamdată, există un consens politic foarte puternic în Danemarca pentru a riposta împotriva lui Trump în această chestiune.
„Singurul lucru care motivează cu adevărat interesul lui Trump este dorința sa de a fi văzut ca omul care extinde teritoriul american”
– Aveți propria evaluare a motivului pentru care Trump dorește Groenlanda? Pentru că avem problema securității, dar știm și că SUA au neglijat la rândul lor securitatea în Groenlanda, menținând spre exemplu o singură bază militară. Ce credeți că vrea președintele SUA? Poate vrea să rămână în istorie, așa cum a spus Kremlinul chiar astăzi?
– Cred că motivația lui Trump este că ar dori să fie președintele care extinde teritoriul SUA.
El însuși a spus asta. Ar dori să facă SUA nu doar măreață, ci și mai mare. Adică să extindă teritoriul. Și a identificat Groenlanda ca fiind cea mai bună opțiune pentru a face asta.
Desigur, s-a jucat și cu ideea Canalului Panama și a glumit chiar și despre Canada. Dar cred că Groenlanda a fost cea mai bună opțiune a lui pentru a încerca să extindă teritoriul SUA. Și cred că asta îl motivează personal pe președintele Trump.
În plus, desigur, putem spune că SUA au interese de securitate în Groenlanda. Sunt îngrijorați de creșterea activității Rusiei și Chinei, nu în Groenlanda, ci în Arctica.
Și, desigur, există și interesul pentru minerale.
Deci, există motive pentru care Groenlanda este foarte importantă pentru interesele naționale ale SUA. Cu toate acestea, toate aceste interese ale SUA în Groenlanda pot fi urmărite fără a prelua controlul asupra Groenlandei.
Groenlanda, Statele Unite și Danemarca au un acord de apărare. Așa cum ați spus, în prezent au o singură bază militară, dar au un acord de apărare, ceea ce înseamnă că ar putea construi mâine încă 10, dacă ar dori. Guvernul danez a spus că orice prezență militară suplimentară a Statelor Unite este binevenită.
Același lucru este valabil și pentru minerale. Groenlanda a declarat că nu dorește să fie cumpărată, dar a afirmat că este deschisă pentru afaceri. Strategia de securitate a Groenlandei solicită investiții străine suplimentare în minerit.
Același lucru este valabil și pentru Rusia și China. Adică, Groenlanda și Danemarca nu au absolut niciun interes în prezența Chinei sau Rusiei pe insulă. Deci, toate aceste preocupări pot fi abordate fără a prelua controlul insulei.
Și ar fi mult mai ușor pentru Trump să le abordeze fără a prelua controlul, deoarece atunci ar avea sprijin intern, ar avea sprijin internațional și s-ar rezolva foarte, foarte repede.
Așadar, cred că, în final, din această cauză, este foarte clar că singurul lucru care motivează cu adevărat interesul lui Trump este dorința sa de a fi văzut ca omul care extinde teritoriul american și care, într-un fel, se înscrie în cărțile de istorie în acest fel.
„Danezii nu mai consideră Statele Unite ale Americii un aliat cu valori comune”
– Credeți că această criză va afecta relațiile dintre Danemarca și Statele Unite pe termen lung? Vă așteptați poate ca guvernul de la Copenhaga să ia măsuri drastice în viitor? Am văzut unii oameni glumind că Danemarca ar trebui să înceteze exportul de Ozempic către Statele Unite, spre exemplu.
– Cred că această criză actuală, chiar dacă s-ar termina mâine, a schimbat fundamental modul în care majoritatea danezilor văd Statele Unite.
A existat o schimbare când Trump a devenit președinte pentru prima dată, dar de data aceasta a fost radical diferită.
Deci, cred că din cauza abordării sale față de NATO, a abordării sale față de Ucraina și, în special, desigur, din cauza abordării sale față de Groenlanda, toate acestea combinate au schimbat cu adevărat perspectiva daneză asupra Statelor Unite.
Desigur, majoritatea danezilor sunt capabili să facă diferența între Donald Trump, persoana, și Statele Unite, țara.
Dar există îngrijorarea că, dacă Statele Unite l-au putut alege și realege pe Donald Trump, atunci vor putea să aleagă, să zicem, pe JD Vance sau pe cineva similar în viitor, iar asta ar fi o problemă reală pentru relația noastră cu Statele Unite.
Așadar, vedem și în sondajele de opinie de la sfârșitul anului trecut că danezii nu mai consideră Statele Unite ale Americii un aliat cu valori comune, ci mai degrabă un partener necesar.
Și cred că aceasta este direcția în care ne îndreptăm. Guvernul, dar și populația.
Există sentimentul că Statele Unite ale Americii sunt țara de care avem nevoie în acest moment pentru securitatea și prosperitatea noastră. SUA sunt cea mai mare piață de export a noastră, de exemplu, dar nimeni nu crede că putem avea încredere fundamentală în Statele Unite și toată lumea este îngrijorată de ceea ce se va întâmpla după Trump.
Așadar, cred că perspectiva daneză asupra SUA s-a schimbat fundamental și va dura mult timp până când încrederea va putea fi restabilită.
– Credeți că această problemă va fi un argument pentru o mai mare integrare europeană și pentru o politică de securitate comună mai robustă?
– Sper că da. Nu știu dacă Europa va reuși să rămână unită, dar aș spune că, dacă am învățat ceva din ultimul an și din Donald Trump, este că alianța NATO se află într-o situație foarte proastă și că nu ne putem baza pe Statele Unite pentru securitatea noastră.
Și asta nu doar din cauza disputei pe tema Groenlandei. Are de-a face și cu politicile comerciale, cu abordarea războiului din Ucraina, cu sprijinul destul de slab acordat NATO.
Așadar, cred că există, sper că există o conștientizare în toată Europa, indiferent de partidul din care faceți parte și indiferent de țara din care proveniți, că Europa însăși va trebui să-și asume o responsabilitate mai mare pentru viitorul său.
Și asta s-ar putea realiza printr-o cooperare militară mai strânsă. Ar putea fi multe, multe variante, dar cred că Europa trebuie să devină un actor geopolitic mai independent, fără a rupe neapărat legăturile cu Statele Unite, ci doar pentru a fi mai puțin dependentă de Statele Unite, atât din punct de vedere militar, economic, tehnologic și așa mai departe.